Kelemen Hunor: „Am propus un guvern de armistiţiu”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni că a propus, la consultările de la Cotroceni, un Guvern de „armistițiu”, deoarece o majoritate „confortabilă” nu se poate găsi.

„A fost o atmosferă bună, zen (la Cotroceni – nr.), dacă se poate spune aşa. Acum vorbim serios, am discutat în prima parte legile, proiectele de legi care ar trebui aprobate într-o sesiune extraordinară, cele legate de PNRR şi SAFE şi după aceea am discutat politic. Am stat două ore şi un pic, dacă nu mă înşel, şi toată lumea a fost foarte argumentată şi fără nervi. Preşedintele răbdător, mediator, dar din păcate nu am ajuns la o soluţie. Am luat la rând care pot fi variantele, dar rămânem în blocajul bine cunoscut. O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL şi USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD. PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive”, a declarat Kelemen Hunor, la Digi24.

„Asta am propus eu, să mergem etapizat şi în prima variantă, în prima parte, în prima perioadă să încercăm un guvern de armistiţiu, ceea ce s-a vehiculat în presă”, a mai spus liderul UDMR, arătând că armistiţiul este între ghilimele.

„Am argumentat eu că i-ar ajuta pe colegii din PNL şi din USR să pună în paranteză deciziile luate în congres şi în forurile statutare vizavi de PSD, fiindcă, în orice armistiţiu, părţile beligerante pun în paranteză conflictul şi încearcă să găsească o soluţie pe termen lung”, a subliniat Kelemen Hunor.

„În orice variantă luăm astăzi, nu vom reuşi să găsim o soluţie confortabilă, o majoritate care să meargă până în 2028, trebuie să înţelegem acest lucru, trebuie să ţinem cont de această realitate politică parlamentară, această fragmentare care s-ar repeta şi la anticipate. Mare lucru nu s-ar schimba. De aceea am insistat eu şi am dezvoltat şi am argumentat ce ar însemna un guvern de armistiţiu până când reuşim să aprobăm bugetul”, a mai spus liderul UDMR.

E a subliniat că, şi pentru un guvern armistiţiu trebuie să găseşti un premier care poate să stea de vorbă cu fiecare dintre părţi şi are capacitatea de a ţine cât de cât un echilibru pentru două, rei, patru, cinci luni până la sfârşitul anului cel târziu.

”Fiecare are o interpretare proprie, bănuiesc, că eu am dat interpretarea mea, am dat argumentele mele şi argumentele mele erau să revină şi PSD-ul în guvern. În perioada asta rămâne şi PNL-ul, şi USR-ul, şi UDMR-ul cu susţinerea grupului minorităţilor naţionale, că altfel nu rezolvăm PNRR-ul. Vă daţi seama că legea salarizării prin vot nu va trece în Parlament în această formă sau ultima formă pe care eu am văzut acum două săptămâni sau când ne-a dat domnul Pîslaru ultima variantă, aia nu trece, n-are cum să treacă, dacă nu există o coaliţie. Dacă vrei asumare pe legea salarizării, iarăşi trebuie să ai o majoritate, altfel pică în Parlament printr-o moţiune de cenzură. Un guvern minoritar, degeaba vine cu asumare, că pe partea cealaltă se depune o moţiune de cenzură şi se votează moţiunea de cenzură. Pică şi Guvernul şi legea salarizării”, a explicat Kelemen Hunor.

”Eu vreau să cred că până la urmă se va putea guvern de armistiţiu, pe o perioadă limitată. N-ai cum să mergi pe o guvernare majoritară, dar aia mică (n.r. coaliţia dinainte de 2025). Aici nu e vorba de USR sau de UDMR, că se poate şi fără noi, o majoritate dacă PSD şi PNL sunt acolo, se poate şi fără USR. Până când există hotărârea că ei nu vor să guverneze împreună, e greu de găsit o astfel de soluţie, atunci mai degrabă mergem pe un guvern de armistiţiu. Armistiţiu înseamnă suspendăm deciziile şi atacurile”, a menţionat liderul UDMR.

Despre anticipate

Hunor a precizat luni că la consultările de la Palatul Cotroceni s-a discutat despre alegerile anticipate, el arătând că opinia sa a fost că astăzi, din ceea ce vede, am avea un Parlament unde pe primul loc ar fi AUR şi ar fi greu de evitat să dai şansa lor să formeze un guvern. Potrivit lui, tot această coaliţie ar trebui să formeze o majoritate.

”Eu am spus că problema cu anticipatele e în felul următor, tot un Parlament fragmentat vom avea, nimeni nu va avea majoritate. Eu respect fiecare cetăţean şi votul fiecărui cetăţean şi ăsta este punctul de plecare. Dar astăzi, din ceea ce văd eu, noi am avea un Parlament unde pe primul loc ar fi AUR, nu ştiu cu cât, cu 35%, cu 38%, cu 40% habar n-am. Şi, atunci, ar fi greu de evitat să dai şansa lor să formeze un guvern, dar nu ştiu cu cine. Sau iarăşi, ne-am aduna toţi cei care suntem astăzi la masă să formăm o majoritate, că nu s-ar schimba prea mult. Poate că unul ar fi un pic mai sus, celălalt un pic mai jos, dar tot această coaliţie ar trebui să formeze o majoritate”, a spus Kelemen Hunor, la Digi24.

”Deci am rezolva ceva pentru ţară? Nu. (..) Şi sigur că asta ar însemna junk pentru România”, a mai arătat Kelemen Hunor, adăugând că în 2024 s-au suprapus alegerile prezidenţiale cu cele parlamentare, după 20 de ani şi o parte dintre problemele de azi se rădăcinile, se regăsesc acolo.

”Ei au comasat alegerile atunci PSD şi PNL, locale cu europarlamentare. La europarlamentare au mers pe listă comună. Totul a fost fain şi frumos, iubire superbă între ei, după care s-au despărţit, au avut candidaţi la prezidenţiale fiecare şi n-au mai mers pe listă comună. Ce a înţeles societatea despre tot ce s-a întâmplat în 2024? S-au întâmplat o grămadă de greşeli tactice şi strategice. Să suprapunem în 2020 şi în 2030, după anticipate, iarăşi prezidenţialele cu parlamentare, am repeta scena din 2024. Deci, e bine să avem parlamentare şi prezidenţiale, măcar pentru 20 de ani, îndepărtate unul de celălalt”, a declarat Kelemen Hunor.