Lia Savonea, atac frontal la șefa CCR după întâlnirea cu Bolojan

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, critică dur întâlnirea avută vineri de șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, cu premierul Ilie Bolojan. Într-un comunicat oficial al ÎCCJ, Savonea susține că explicațiile oferite până acum nu au lămurit suficient circumstanțele întrevederii și avertizează asupra riscului afectării încrederii în imparțialitatea CCR.

Mesajul șefei ÎCCJ merge mai departe și sugerează că situația ar trebui să aibă „consecințe instituționale”, formulare interpretată ca o presiune asupra președintei CCR de a-și asuma inclusiv eventuale consecințe privind funcția.

„O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”, afirmă Lia Savonea.

Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri la Senat, însă întrevederea nu fusese anunțată în prealabil. Potrivit informațiilor făcute publice ulterior, discuția a avut loc într-un context în care CCR urma să soluționeze mai multe cauze importante.

Luni, Curtea Constituțională are pe ordinea de zi sesizările privind noua Lege a integrității, contestată inclusiv de parlamentari și de președintele Nicușor Dan.

ÎCCJ subliniază că situația este cu atât mai sensibilă cu cât CCR trebuie să soluționeze și un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Ilie Bolojan, iar Simina Tănăsescu participă la judecarea cauzei în calitate de judecător constituțional.

În aceste condiții, susține instanța supremă, judecătorul constituțional trebuie să fie nu doar independent și imparțial, ci și să evite orice situație care ar putea crea aparența unei apropieri față de una dintre părțile implicate.

În comunicatul ÎCCJ se arată că modul în care s-a desfășurat întâlnirea poate alimenta îndoieli privind imparțialitatea viitoarelor decizii ale Curții.

Instanța supremă atrage atenția că întrevederea nu a avut loc la sediul instituțiilor conduse de cei doi și, potrivit informațiilor publice disponibile, nu a fost anunțată anterior.

„Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții”, susține ÎCCJ.

Lia Savonea insistă că autoritatea unei decizii a CCR nu rezultă doar din caracterul obligatoriu al acesteia, ci și din încrederea că hotărârea a fost luată fără influențe externe sau aparența unor asemenea influențe.

Poziția Înaltei Curți vine după ce și Consiliul Superior al Magistraturii, precum și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.

CCR a susținut, în replică, că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai Executivului au caracter administrativ și organizatoric și a respins orice posibilitate ca dosarele aflate pe rol să fie discutate informal.

Curtea a transmis că nicio cauză aflată în procedură nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului legal.

În finalul comunicatului, șefa ÎCCJ formulează cea mai dură critică, afirmând că, atunci când conduita unui președinte de jurisdicție constituțională generează îndoieli legitime asupra imparțialității, „responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare”.

Comunicatul integral al Înaltei Curți:

Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.

Situația prezintă o calitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.

Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.

Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.

Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.

Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.

O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate.