Statele Unite au lansat în ultima lună mai multe lovituri aeriene în Marea Caraibilor, vizând ambarcațiuni implicate în traficul de droguri și conectate la rețele cu legături în Venezuela. Public, Casa Albă susține că operațiunile fac parte dintr-o campanie împotriva cartelurilor. În culise, însă, analiștii cred că aceste acțiuni au și o altă miză: slăbirea controlului președintelui Nicolás Maduro asupra puterii de la Caracas, conform Fox News.
Mobilizare militară fără precedent în Caraibe
În ultimele săptămâni, administrația Trump a repoziționat trei distrugătoare, o navă de asalt amfibie, un submarin nuclear de atac și un escadron de avioane F-35 în Puerto Rico. Surse din Pentagon afirmă că aproximativ 10.000 de soldați americani au fost relocați în America Latină.
Deși mișcarea a stârnit întrebări în Congres și în regiune cu privire la o posibilă intervenție militară în Venezuela, experții în apărare consideră un scenariu de invazie terestră drept puțin probabil. „Statele Unite nu au suficiente trupe desfășurate acolo pentru o operațiune de amploare”, a declarat Mark Cancian, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Potrivit acestuia, forțele americane au fost configurate pentru a putea acționa rapid, fie împotriva cartelurilor, fie – într-un scenariu mai riscant – împotriva regimului Maduro. „Dacă ar trebui să pariez, aș spune că țintele sunt cartelurile. Dar nu aș exclude complet o acțiune împotriva regimului”, a adăugat Cancian.
Diplomația de forță și calculul politic
Mai mulți analiști văd în această desfășurare o formă modernă de „diplomație a canonierei” – presiune militară menită să forțeze o schimbare de regim fără o invazie clasică. „Administrația Trump pare să facă tot posibilul pentru a determina o tranziție a puterii în Venezuela, fără să trimită trupe la sol”, a explicat Brandan Buck, specialist în politică externă la Cato Institute.
Presiunea asupra regimului venezuelean s-a accentuat în acest an. Washingtonul a majorat recompensa pentru capturarea lui Nicolás Maduro la 50 de milioane de dolari și, potrivit surselor citate de New York Times, președintele Trump și-a exprimat frustrarea față de refuzul liderului venezuelean de a renunța la putere. Contactele diplomatice directe cu Caracasul ar fi fost suspendate în această săptămână.
Pregătiri pentru o eventuală acțiune directă
Deși Pentagonul continuă să descrie operațiunile ca parte a campaniei antidrog, observatorii militari afirmă că poziționarea actuală permite și lovituri precise asupra infrastructurii regimului. „Postura forțelor americane din sudul Caraibelor este compatibilă cu eventuale atacuri punctuale folosind rachete Tomahawk sau alte arme de precizie, fără a risca viețile militarilor americani”, a spus Ryan Berg, director al Programului pentru Americi din cadrul CSIS.
Berg susține că administrația a început deja să pregătească terenul juridic pentru o eventuală intervenție. „Semnalul cel mai clar este elaborarea unei justificări legale pentru un conflict armat non-internațional. Asta înseamnă că mai multe departamente au fost instruite să construiască o bază legală pentru posibile lovituri”, a explicat el.
Cartelurile – veriga slabă a regimului venezuelean
Analiștii afirmă că regimul Maduro depinde financiar de rețelele de trafic de droguri. Loviturile asupra acestor carteluri ar putea avea efectul indirect de a destabiliza guvernul de la Caracas. „Regimul se bazează pe carteluri pentru a-și menține puterea. Dacă le slăbești sprijinul financiar, sistemul se prăbușește de la sine”, a declarat Brent Sadler, cercetător la Heritage Foundation și fost ofițer al Marinei SUA.
Totuși, această strategie comportă riscuri majore. Cancelarul a avertizat că atacurile asupra infrastructurii de producție și transport a drogurilor pot atinge ținte sensibile – precum serviciile de informații sau ministerul apărării venezuelean – ceea ce ar putea transforma o operațiune limitată într-un conflict deschis.
Dezbateri politice aprinse la Washington
Democrații din Congres au acuzat administrația Trump că riscă să atragă Statele Unite într-un nou război fără aprobarea legislativului. Joi, senatorii republicani au blocat o rezoluție care ar fi limitat prerogativele președintelui în ceea ce privește declanșarea loviturilor militare.
În timp ce forțele venezuelene sunt considerate slabe din punct de vedere convențional, experții avertizează că regimul Maduro ar putea răspunde prin intermediul cartelurilor sau al rețelelor de proximitate. „Există riscul unor atacuri asupra agenților DEA sau asupra cetățenilor americani din regiune”, a spus Cancian.
America Latină, împărțită între tăcere și sprijin tacit
Majoritatea statelor din regiune evită să se implice direct, însă unele ar putea privi cu satisfacție o eventuală cădere a regimului Maduro. „Mulți lideri ar fi bucuroși să-l vadă plecând, deși vor exista și voci critice, precum președinții Petro în Columbia și Lula da Silva în Brazilia”, a declarat Berg.
Venezueleanul Erik Suarez, activist politic stabilit în SUA, afirmă că alianțele lui Maduro cu grupări armate și rețele teroriste fac din Venezuela o amenințare directă la adresa securității americane. „Regimul a emis pașapoarte pentru membri Hezbollah și a țintit dizidenți în străinătate. Menținerea lui Maduro la putere reprezintă un risc pe termen lung pentru Statele Unite”, a spus Suarez.
Un viitor incert pentru Venezuela
Chiar și în ipoteza în care Washington ar reuși să provoace prăbușirea regimului Maduro, reconstrucția statului venezuelean s-ar anunța dificilă. Opoziția, condusă de María Corina Machado și președintele ales Edmundo González Urrutia, se bucură de recunoaștere internațională, dar ar trebui să gestioneze un stat devastat economic și instituțional.
„Opoziția are planuri pentru redresarea țării și restabilirea securității, dar sarcina este uriașă”, a conchis Ryan Berg.
