Marile companii petroliere prosperă din război și intră în conflict cu Trump

Marile companii petroliere americane se pregătesc să raporteze profituri record generate de războiul declanșat de Donald Trump împotriva Iranului, ceea ce le-ar putea aduce în conflict cu președintele SUA, care le-a acuzat deja că practică prețuri exagerate la carburanți, scrie Financial Times. 

ExxonMobil și Chevron sunt așteptate să anunțe, mai târziu în această lună, profituri nete de aproximativ 15 miliarde de dolari, respectiv 9,7 miliarde de dolari, pentru trimestrul al doilea – de peste trei ori mai mari decât în trimestrul precedent. Evoluția este alimentată de creșterea prețurilor la țiței, motorină și combustibil pentru avioane, care a generat câștiguri excepționale în contextul conflictului.

Potrivit estimărilor FactSet, rafinăria americană Marathon este pe cale să înregistreze cele mai mari profituri din 2022 încoace, când invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit la declanșarea unui val inflaționist global. O performanță similară este anticipată și pentru un alt mare rafinator, Valero.

Analiștii avertizează că aceste profituri spectaculoase ar putea provoca reacții puternice la Washington, unde Donald Trump a acuzat deja companiile petroliere că profită de situație, cu doar câteva luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

„Investitorii vor obține randamente, iar guvernele vor fi nemulțumite”, a declarat Kevin Book, analist la ClearView Energy Partners. „Administrația își dorește în mod evident o scădere a prețurilor la carburanți înainte de alegeri, însă industria petrolieră nu este cea care a provocat creșterea prețurilor; războiul este cauza.”

Potrivit organizației americane AAA, prețul mediu al benzinei în SUA este cu aproape 25% mai mare decât în urmă cu un an, ajungând la 3,8 dolari pe galon, în timp ce motorina s-a scumpit cu aproximativ 30%, până la 4,8 dolari pe galon.

Luna trecută, Trump a dispus Departamentului Justiției să investigheze companiile energetice pentru presupuse practici de majorare nejustificată a prețurilor. O măsură similară fusese adoptată și de fostul președinte Joe Biden, după explozia prețurilor provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

„Comercianții de benzină trebuie să reducă prețurile IMEDIAT. Dacă nu o vor face, îi așteaptă probleme serioase”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.

Și democrații au criticat dur industria petrolieră. Senatorii Elizabeth Warren și Sheldon Whitehouse au transmis luna trecută o scrisoare liderilor din sector, afirmând că „familiile americane plătesc prețuri exorbitante la pompă, în timp ce industria combustibililor fosili înregistrează profituri uriașe datorită războiului împotriva Iranului inițiat de administrația Trump”. Cei doi au solicitat companiilor să prezinte documente privind modul în care și-au stabilit prețurile și eventualele comunicări cu Casa Albă.

Conflictul a provocat una dintre cele mai importante perturbări ale aprovizionării cu petrol din istorie, după ce Iranul a restricționat în mare măsură traficul prin Strâmtoarea Hormuz, blocând exporturi din Golf care acoperă aproape 20% din cererea mondială de petrol. Consecința a fost o creștere accentuată a prețurilor la carburanți.

Companiile americane au profitat de deficitul de ofertă, exportând volume record de petrol și produse rafinate, în timp ce prețul țițeiului a depășit 100 de dolari pe baril după declanșarea conflictului.

Și marii producători de șisturi bituminoase, precum ConocoPhillips și Occidental Petroleum, sunt așteptați să raporteze creșteri semnificative ale profiturilor, deși majoritatea au refuzat solicitările administrației de a investi masiv în noi foraje, din cauza costurilor ridicate.

În ultimele săptămâni, prețul petrolului scăzuse pe fondul speranțelor privind un acord de pace cu Iranul. Totuși, miercuri, cotațiile au revenit în jurul valorii de 80 de dolari pe baril, după ce SUA au lansat o nouă serie de atacuri asupra Iranului, iar Trump a declarat că armistițiul care durase câteva săptămâni „s-a încheiat”.

Creșterea prețurilor la carburanți afectează de luni de zile consumatorii americani și reprezintă un risc politic tot mai mare pentru Partidul Republican, care încearcă să își păstreze majoritatea în ambele camere ale Congresului.

Scumpirea combustibililor s-a propagat în întreaga economie americană, deoarece majorarea costurilor de transport influențează prețurile unei game largi de produse și servicii, de la bilete de avion până la alimente.

Nemulțumirea publicului față de administrația Trump este în creștere. Un sondaj Financial Times publicat săptămâna trecută arată că 58% dintre alegători consideră că războiul nu a meritat costurile implicate.

„Suntem cu toții preocupați de nivelul prețurilor. Există multă empatie pentru consumatori, fie că vorbim despre SUA, Marea Britanie sau Europa”, declara în luna iunie Eimear Bonner, director financiar al Chevron.

Ea a subliniat însă că efectele ieftinirii petrolului asupra prețurilor la pompă nu sunt imediate: „Există întotdeauna un decalaj între evoluția cotațiilor petrolului și momentul în care această scădere se reflectă în prețurile plătite de consumatori.”

Trump le-a declarat jurnaliștilor că benzina ar trebui să coste 2,25 dolari pe galon, un nivel înregistrat ultima dată în 2020, când cererea de combustibili s-a prăbușit în timpul pandemiei de COVID-19.

Casa Albă a refuzat să comenteze perspectivele privind profiturile excepționale ale companiilor petroliere și a direcționat întrebările referitoare la ancheta privind prețurile către Departamentul Justiției. Instituția a refuzat, la rândul său, să ofere detalii, invocând desfășurarea unor investigații în curs.

Niciuna dintre marile companii petroliere nu a răspuns solicitărilor de a comenta estimările privind profiturile.

Specialiștii estimează că prețurile la carburanți vor rămâne ridicate atât timp cât persistă incertitudinile legate de Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Chiar dacă exporturile din statele Golfului vor continua să crească, va fi nevoie de timp până când petrolul suplimentar va ajunge în rafinării și va conduce la ieftinirea benzinei, motorinei și a altor produse petroliere.

„Există un decalaj uriaș între prețurile produselor rafinate și cele ale țițeiului”, explică analistul Carl Larry, de la compania de consultanță Enverus.

„Problema principală este că capacitatea de rafinare este limitată, în timp ce producția de petrol pare aproape nelimitată, chiar și în actualul context. Prin urmare, este probabil să asistăm la o perioadă prelungită de prețuri ridicate pentru produsele rafinate.”

Presiuni suplimentare asupra pieței mondiale a carburanților vin și din Rusia, care a interzis exporturile de motorină după ce atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor sale au provocat cea mai gravă criză de combustibili din țară de la destrămarea Uniunii Sovietice.

Rusia este al doilea cel mai mare exportator mondial de motorină, aprovizionând piețe importante precum Brazilia, Turcia și state din Orientul Mijlociu, după ce Europa a renunțat la importurile de produse petroliere rusești în urma invaziei Ucrainei.

Reducerea ofertei globale de motorină ar putea susține și în viitor profiturile marilor companii petroliere care produc acest combustibil, esențial pentru industrie și agricultură.

„Este o situație extrem de volatilă, iar volatilitatea se reflectă întotdeauna într-o primă de risc inclusă în prețuri”, afirmă Ed Hirs, specialist în energie la Universitatea din Houston. „Incertitudinea costă bani.”