„Medicul nu este proprietatea statului. Medicii nu trebuie obligați să rămână. Statul trebuie forțat să devină un loc în care merită să rămâi”, transmite medicul ATI Iuliu Torje, stabilit în Germania, fost consilier onorific al ministrului Sănătății, într-un mesaj public adresat premierului Ilie Bolojan. Torje critică propunerea ca absolvenții facultăților de medicină de stat să fie obligați să profeseze în România pentru câțiva ani după absolvire, numind ideea „simptomul unui stat care nu mai știe să convingă și încearcă să constrângă”.
„Vă scrie unul dintre cei plecați. Un medic format în România. Un medic care a ales exilul profesional din refuzul de a accepta mediocritatea impusă prin sistem”, subliniază Torje. El consideră că obligarea prin lege a medicilor reprezintă „dovada clară a unui eșec structural, mascat sub discurs de responsabilitate publică”.
Medicul originar din Zalău afirmă că statul poate impune obligații, dar trebuie să ofere și condiții corespunzătoare pentru profesioniști: salarii corecte, plata adecvată a gărzilor, spitale funcționale, educație accesibilă, promovare pe merit și eliminarea „feudalismului medical”. „Până când aceste probleme nu sunt rezolvate, orice discuție despre obligativitate este o recunoaștere a eșecului statului, nu o soluție”, adaugă Torje.
Reacția medicului vine după ce premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru cel puțin câțiva ani după absolvire. „Dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român – ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a spus Bolojan.
Premierul a spus că dintre cei 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, doar aproximativ 1.000 sunt angajați în sectorul public, în timp ce mulți aleg să profeseze în străinătate.
Cred că o posibilă soluție ar fi implicarea comunităților care sunt lipsite de servicii medicale în acordarea de burse care să acopere cheltuielile integrale ale școlarizării în schimbul profesării, o perioadă de timp după absolvire, în comunitatea care l-a finanțat. Ceva similar cu învățământul dual, numai că privatul este înlocuit cu primăria. Primarii să se implice direct. Să ia legătura cu școlile din zonă, să identifice din timp potențialii doritori, să conceapă un cadru legal de finanțare, să strângă din timp bănuțul. Tinerii medici vor fi din zona respectivă și există o probabilitate ridicată ca în perioada contractuală să-și întemeieze o familie și să nu mai părăsească zona.
Pentru că acest medic a ieșit la prim plan, îl întreb și eu, cunoscător cât de cât al acestor probleme:
– Cum să se angajeze imediat fără vechime un medic în străinătate atata timp cât se cere vechime in munca de 5-6 ani și studii pe profil dar recunoscute în țară în care vrea să lucreze😉?
– De ce mulți medici pleacă din țară și revin după o lună de zile dacă sunt profesioniști la modul real?
Da, pot lucra o perioadă ca asistent medical pe lângă un medic profesionist dar nu înainte de etapele parcurse până la angajare!, pot lucra la radiologie și la orice unde există aparaturi folosite dar tot în compania celor cu vechime și profesionalizați. În plus, în străinătate există și răspunderea medicului pentru greșeli, răspundere care în Romania e praf în ochi sau mușamalizare.
Unele firme oferă cursuri gratuite de specializare, cu obligația de a rămâne în companie timp de cel puțin 2 ani. În caz contrar, trebuie plătit costul integral al cursurilor. La angajare, semnezi acest acord. Fie rămâi în companie pentru a recupera investiția, fie plătești. Este clar: nu este loc pentru discuții despre motivație, ci este o chestiune contractuală.