Măsuri, după testele PISA

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, consideră că rezultatele României la testarea PISA 2025 trebuie privite fără menajamente, dar și fără o avalanșă de reforme noi înainte de evaluarea celor deja aplicate. El spune că sistemul are nevoie de școli cu condiții mai bune, profesori sprijiniți, elevi motivați și implicarea mai mare a părinților și comunităților.

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”, transmite ministrul într-o postare pe Facebook. În opinia sa, schimbarea nu poate veni doar de la Ministerul Educației, ci trebuie construită zilnic în școli, familie și comunitate.

Dimian susține că România are încă „multe de recuperat”, însă există soluții pentru îmbunătățirea performanțelor chiar în actualele condiții, dacă realitatea este analizată lucid și măsurile sunt aplicate consecvent.

Cine au fost elevii testați la PISA 2025

Testarea PISA s-a desfășurat în România în prima parte a anului 2025. Au participat 7.725 de elevi născuți în 2009, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi din aceeași generație, înscriși în SIIIR și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a sau a IX-a.

Un detaliu considerat important de ministru este că 89% dintre elevii incluși în testare erau deja în clasa a IX-a, adică la liceu.

Această situație schimbă modul în care trebuie interpretate diferențele dintre mediul rural și cel urban. Spre exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu poate fi considerată pur și simplu o măsură a decalajului dintre elevii din rural și cei din urban.

În cazul celor mai mulți participanți la PISA, clasificarea rural-urban se referă la localitatea în care se află liceul în care aceștia studiau la momentul testării.

Ministrul explică faptul că rezultatele de la Evaluarea Națională și repartizarea computerizată modifică puternic structura celor două categorii. Elevii cu rezultate mai bune ajung, în proporție importantă, la licee din orașe, inclusiv atunci când provin din școli gimnaziale rurale. În același timp, liceele din mediul rural rămân cu o structură diferită a populației școlare.

Prin urmare, diferența de performanță dintre liceele rurale și cele urbane reflectă nu doar calitatea educației oferite în cele două medii, ci și selecția produsă anterior prin rezultatele de la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea la liceu.

De ce rezultatele de la Evaluarea Națională nu trebuie comparate direct cu PISA

Mihai Dimian explică și aparenta contradicție dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele obținute la PISA.

În 2024, aproximativ 31% dintre elevii care au participat la Evaluarea Națională au luat sub 5 la Matematică. În schimb, PISA 2025 arată că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 de competență la aceeași materie.

Cifrele nu sunt însă calculate pe aceleași populații și folosesc sisteme de evaluare diferite.

La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre cei aproximativ 153.000 de elevi prezenți la probă au obținut sub 5, iar 46% au avut note sub 6. În total, în clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.

Dacă raportarea se face la întreaga populație școlară, nu doar la cei care au susținut efectiv examenul, rezultă că 42% dintre elevii clasei a VIII-a aveau performanțe sub nota 5 la Matematică, iar 54% se aflau sub nota 6.

Cele două evaluări urmăresc și lucruri diferite. Evaluarea Națională verifică raportarea elevilor la programa școlară, în timp ce PISA testează capacitatea acestora de a folosi cunoștințele și competențele în situații concrete, relevante pentru viața de zi cu zi și pentru viitoarele profesii.

În opinia lui Dimian, cifrele arată totuși o problemă majoră a sistemului românesc: aproximativ jumătate dintre elevii aflați la finalul gimnaziului nu ating nivelul minim de cunoștințe și competențe stabilit pentru această etapă.

România a scăzut, dar și media OECD a coborât

Ministrul atrage atenția că declinul României nu poate fi analizat separat de evoluția internațională.

Rezultatele PISA 2025 au adus cele mai mici medii înregistrate vreodată de țările OECD în toate cele trei domenii testate.

Între 2019 și 2025, scorul mediu al României a coborât cu 9 puncte. Media OECD a pierdut însă 19 puncte. Astfel, România s-a apropiat statistic de media organizației: dacă în 2019 scorul românesc reprezenta 87,7% din media OECD, în 2025 acesta a ajuns la 89,3%.

Dimian amintește că, potrivit OECD, aproximativ 20 de puncte PISA echivalează cu progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii de aproximativ 15 ani.

Generația evaluată în 2025 a trecut prin anii de școală 2016-2025, iar în această perioadă pandemia a provocat o întrerupere majoră a procesului educațional, inclusiv un an în care cursurile s-au desfășurat online. Ministrul consideră că efectele pandemiei trebuie luate în calcul atunci când este analizată evoluția acestei generații.

România pierde mii de ore de școală față de media OECD

Un alt posibil motiv pentru diferența persistentă dintre rezultatele României și media OECD apare în raportul „Education at a Glance 2025”.

Potrivit documentului, elevii români acumulează puțin peste 6.000 de ore obligatorii de instruire în ciclurile primar și gimnazial. Media OECD este cu aproximativ 1.600 de ore mai mare.

Dimian apreciază că diferența ar putea fi echivalentă cu aproximativ doi ani suplimentari de școală în țările OECD până la vârsta de 15 ani și ar putea explica o parte din decalajul de aproximativ 40 de puncte PISA.

România are, în același timp, 16,6 săptămâni de vacanță școlară cumulată într-un an, față de 13,5 săptămâni în medie în țările OECD.

Ministrul precizează însă că, în acest moment, nu susține creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală.

El propune ca, pentru o anumită perioadă, programele „Școala altfel” și „Școala verde” să urmeze același program ca restul săptămânilor de cursuri, dar cu activități remediale și aplicative, bazate pe probleme concrete din viața reală și pe competențe utile pentru profesiile viitorului.

O altă măsură propusă este participarea săptămânală la activități remediale de Matematică și Limba și literatura română pentru toți elevii cu medii sub 7 sau cu calificative echivalente.

Inteligența artificială, văzută ca un nou risc pentru elevi

Mihai Dimian avertizează și asupra efectelor pe care le poate avea utilizarea tot mai intensă a inteligenței artificiale asupra modului în care învață și gândesc elevii.

Ministrul vorbește despre un posibil „virus cognitiv”, susținând că cercetători de la instituții precum Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe și Barcelona Computational Foundation analizează efectele produse de noile tehnologii asupra proceselor cognitive.

Problema nu se limitează, în opinia sa, la inteligența artificială. La aceasta se adaugă timpul petrecut în fața ecranelor, folosirea rețelelor sociale, modificarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției.

Dimian consideră că toate aceste schimbări trebuie luate în calcul atunci când România caută explicații pentru rezultatele slabe ale elevilor și pentru soluțiile prin care sistemul educațional poate recupera decalajele.