Adevăratul risc pentru România nu este o ”recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, iar orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară, a transmis, vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit lui Nazare, ”România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani”, iar românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false.
”Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului.
Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres.
Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja.
Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum.
Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă.
Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.
Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv.
În același timp:
– investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare;
– exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%);
– șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii;
– depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență.
Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business.
Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung.
Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii.
După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false.
Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook
La rândul său, deputatul USR Claudiu Năsui crede că intrarea oficială a României în recesiune nu este vina premierului Ilie Bolojan.
”Prin reducerea deficitului, se taie una dintre sursele nesustenabile de creștere și e normal să scadă activitatea economică”, scrie fostul ministru al Economiei, vineri, pe Facebook.
”Nu pot fi acuzat că aș fi propagandist al domnului Bolojan. L-am criticat când a făcut măsuri greșite. L-am susținut de fiecare dată când a vrut să facă ceva liberal (destul de rar). Dar de data asta nu e vina dânsului. Dacă iubim adevărul, trebuie să înțelegem ce se întâmplă. Atunci când faci deficit, dopezi creșterea economică pe termen scurt. Dar creezi o situație nesustenabilă pe viitor. Beneficiul e acum, costul e în viitor”, adaugă Năsui.
Potrivit acestuia, este ”foarte bine” că guvernul a redus deficitul, însă este ‘greșit’ modul în care a făcut-o.
”Guvernul avea două opțiuni: să crească taxele sau să diminueze cheltuielile, însă a ales ‘˜calea ușoară’, dar ‘˜rea’ pentru România’, explică Năsui. Executivul a continuat creșterea cheltuielilor (+1% din PIB), doar că a crescut ‘dur’ taxele.
”Prin felul cum a scăzut deficitul, guvernul a distrus creșterea economică pe termen lung. Pentru că taxele mai mari descurajează activitatea economică în România și mută resurse de la privat la stat. De la privat, unde sunt cheltuite eficient după criterii de profit și pierdere, către stat, unde sunt cheltuite pe criterii politice discreționare, fără ca politicienii să sufere dacă deciziile luate sunt proaste” mai scrie deputatul.
El oferă exemplul Argentinei, care a tăiat cheltuieli de 6% din PIB în decurs de un an, fără creșteri de taxe.
Pe de altă parte, guvernul Bolojan a tăiat cheltuieli ‘în unele locuri’ și le-a ‘compensat’ prin creșteri în alte zone, adaugă Năsui.
”A tăiat la educație și în zonele fără influență politică, dar a crescut la scheme și la ceea ce numesc ei ‘˜investiții’. Per total, statul nu a cheltuit mai puțin, dimpotrivă, cheltuielile au tot crescut. Ce s-a întâmplat în Argentina odată cu scăderea puternică a deficitului? A scăzut și economia cu 1,7%. Dar apoi și-a revenit spectaculos. Creșterea nu doar că a revenit, dar e a doua cea mai mare de pe continent. Inflația s-a prăbușit. Iar sărăcia s-a înjumătățit, 7 milioane de oameni ieșind din sărăcie în doar doi ani”, mai notează Năsui.
Deputatul adaugă că actuala recesiune ‘nu putea fi evitată’, dar puteau fi prevenite ‘greutățile economice’ pe viitor.
”E foarte bine că a scăzut deficitul și la noi. E păcat că a scăzut din nou prin creșteri de taxe. Din păcate, mulți ani de acum încolo va trebui să trăim cu creșterile ‘˜temporare’ de taxe (nu, nu vor fi temporare, veți vedea că au mințit și legat de asta). La un moment dat va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi. Dar efectul lor va fi atenuat, în loc să fie amplificat” conchide Năsui.
