Acordul UE–Mercosur nu creează problemele agriculturii românești, ci le scoate la iveală. Pentru cei mai puțin familiarizați, Acordul Mercosur este un acord de liber-schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur, format din patru țări din America de Sud: Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Negocierile au durat aproape un sfert de secol, iar în ianuarie 2026 acordul se află în pragul aprobării de către statele membre ale UE, urmând să fie ratificat de Parlamentul European și de parlamentele naționale.
Mercosur este un bloc comercial regional creat pentru a stimula comerțul între membrii săi și pentru a negocia politici comerciale comune cu alte regiuni. Acordul cu Uniunea Europeană este unul dintre cele mai ample acorduri comerciale semnate vreodată. Concret, UE va elimina treptat taxele vamale pentru 92% din importurile provenite din Mercosur, iar blocul sud-american va elimina taxele pentru 91% din exporturile către Uniune.
Întrebarea care se pune este simplă, dar neliniștitoare:
Este acest acord periculos pentru agricultura românească?
Răspunsul nu este un „da” sau un „nu” categoric, ci depinde de mai mulți factori. Pentru agricultorii români existenți, acordul poate însemna o competiție externă mai dură, în special în sectoare deja vulnerabile. În același timp, integrarea într-o piață deschisă presupune riscuri proporționale cu slăbiciunile interne.
Problema nu este Mercosur în sine, ci faptul că România exportă în principal materie primă, are puțină procesare și un sector agricol dominat de ferme mici, slab capitalizate. În acest context, orice acord de liber-schimb devine riscant, nu doar cel cu Mercosur. De altfel, Comisia Europeană propune o „umbrelă de protecție” prin crearea unui fond de aproximativ un miliard de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de liberalizarea comerțului.
Acordul comercial UE–Mercosur, deși încă nesemnat oficial, a reaprins temerile agricultorilor români. Se vorbește despre „invazia” produselor sud-americane, despre falimentul fermelor locale și despre concurență neloială. O parte dintre aceste temeri sunt justificate. Dar adevărul incomod este altul: Mercosur nu creează vulnerabilitățile agriculturii românești, ci doar le scoate brutal la suprafață.
Acordul pune degetul pe o rană veche, pe care România o ignoră de prea mult timp. Dacă nu ne schimbăm modelul agricol, orice acord comercial va părea o amenințare. Dacă îl schimbăm, Mercosur poate deveni doar un test dificil, nu o condamnare.
Unde este, de fapt, vulnerabilitatea României
Pericolul nu vine din Brazilia sau Argentina, nici din povești cu chimicale, carne „injectată” sau conspirații despre concurență neloială. Pericolul real vine din lipsa de strategie și din haosul creat de clasa politică românească în 35 de ani.
În loc să explice clar prevederile acordului, avantajele și vulnerabilitățile sale, politicienii se ciondănesc fără încetare, zăpăcind o țară întreagă într-o ceață densă de manipulare și dezinformare.
Opoziția strigă „trădare națională”, iar Petrișor Peiu afirmă că acordul este „o lovitură devastatoare pentru fermierii români și pentru cei din alte state UE, care nu vor putea rezista concurenței produselor agricole din Mercosur”. Reprezentantul AUR merge mai departe și susține că „actul de trădare al regimului Dan-Bolojan este cu atât mai deplorabil cu cât, fără votul României, s-ar fi întrunit minoritatea de blocaj”.
Nici în coaliția de guvernare lucrurile nu stau mai bine. Fie că unii nu știu „care este dreapta și care este stânga”, fie că încearcă deliberat să inducă confuzie, imaginea care emană din Palatul Victoria este una de haos instituțional.
Ministrul Economiei, Irineu Durău, laudă acordul UE–Mercosur, susținând că acesta va duce la creșterea exporturilor României. El vorbește despre „piețe noi”, „reguli corecte” și „taxe vamale aproape zero”, ignorând însă complet Ministerul Agriculturii, într-o atitudine de frondă greu de explicat.
PSD reacționează nervos. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declară că nu a fost consultat înainte de votul din Comisia Europeană. „Nu m-a contactat nimeni în calitatea mea de ministru”, spune acesta. Întrebarea este legitimă: unde este comunicarea în guvern?
Paradoxul continuă atunci când PSD acuză „trădarea intereselor fermierilor români”, dar europarlamentarii săi votează favorabil acordul, cu Gabriela Firea, Maria Grapini, Dan Nica și Vasile Dâncu în prim-plan.
Acest spectacol politic, jalnic, nu face decât să adâncească două prăpastii: una între cetățenii României și cealaltă între România și Uniunea Europeană.
Un fost ministru al Agriculturii formulează, poate, cea mai lucidă concluzie:
Mercosur nu va distruge agricultura românească. Agricultura românească este deja fragilă, iar acordul doar accelerează o competiție care există oricum. Totul depinde de cât de bine ne vom pregăti pentru această competiție, deloc ușoară.
…pe unii ii sperie mai mult „de ce nu e de acord Macron. Si de ce e de acord Nicu al nostru.”