Nicușor Dan ascunde o crimă la adresa democrației

Se împlinește un an de la o crimă la adresa democratiei egală sau de aceeași factură cu mineriadele. A  fost comisă de instituții și  structuri de putere, cu scopul  de a bloca o tendință din societate. Exact ca la Mineriadă.  Și consecințele sunt aceleași. Sucesorii PCR și-au consolidat puterea, iar în cazul anulării alegerilor din 6 decembrie stăpînii deciziilor aberante din ultimele mandate din 20 de ani și-au continuat  controlul asupra puterii.  După valul  emoțional stîrnit de căderea lui Ceaușescu, România a  devenit o  vedetă neagră a Europei. Același lucru ne-a readus pentru conștiințe și pentru analiști în poziția de oaie neagră  a democrației  europene. Anularea  alegerilor din decembrie  2024 a dus, posibil, și la amînarea sine die a Visa Waiver pentru cetățenii români. În același  timp, anularea alegerilor poate fi socotită ca un gramaj sensibil adăugat și la hotărîrea americană de diminuare a trupelor din România. 

Anularea alegerilor decisă în 6  decembrie 2024 marchează o crimă la adresa democrației  importantă pentru  evoluția României. Îngroapă împrumuturile iresponsabile și excesele coaliției PSD-PNL din mandatele precedente marcate de lenea lui Klaus Iohannis și deschide calea unui  nou tip de democrație. Cea arbitrară, după nevoile puterii.

Afirmațiile președintelui Nicușor Dan s-au adunat în lungul șir de argumente trase de păr privind implicarea unei puteri străine. De aproape un an de  zile, președintele Nicușor Dan a rămas singurul  apărător al corectitudinii anulării alegerilor. Și, în fiecare intervenție, cîrpește logica și demonstrația și ține populația în tot felul de promisiuni. Că ne spune mîine, că ne spune marți, că anul viitor. 

Nicușor Dan nu este bănuit că e implicat în decizia luată cu acest prilej al anulării. Dar numărul datelor și informațiilor care trimit la faptul că banalul primar al Bucureștilor era pregătit pentru a deveni principal beneficiar al loviturii dată alegerilor democratice crește mereu. Asta îl și face să apere cu disperare așa-zisa „corectitudine” a deciziei din 6  decembrie.  Culisele acestei crime pe seama democrației ar ascunde dovezi și ar  putea duce la legături cu marile puteri și la Comisia Europeană. Joe Biden, Blinken și Ursula von der Leyen împreună cu Klaus Iohannis și  serviciile secrete din România sunt bănuiți  de implicare și  de un acord tacit  și mizerabil.  De la noi, numai  Nicușor Dan se încrîncenează în a evita dezvăluirile din culisele deciziei CCR. Explicația este simplă. Dezvăluirile ar putea duce la ilegalitatea alegerii sale și la o rușinoasă plecare acasă înainte de sfîrșitul mandatului?
Ce zice Nicușor Dan despre un  bilanț al crimei la adresa democrației din  decembrie 2024? 

”Astăzi a fost o zi bună pentru democrație. Cred că decizia CCR cu privire la alegerile prezidențiale este corectă”.

  „Ziua bună pentru democrație” era într-o  vineri, aceeași zi în care Vlad Gheorghe  (alt progesist feroce) difuza știrea   (conform site-ului condus de  „colonelul” adevărului și  deontologiei! ) că „Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, fondatorul partidului DREPT, i-a cerut vineri primarului Capitalei să candideze independent la președinția României, pe fondul anulării primului tur al alegerilor, și a făcut apel la liderii PSD, USR, PNL  și la celelalte partide de centru-dreapta să îl sprijine pe acesta”.  Un fel de șogor al lui Valentin Naumescu.

Unul naște, altul moare/Nicușor cade-n picioare!

Și de atunci mocăitul ajuns președinte o ține într-o  argumentație de eseistică diluată, aflată cam la același nivel cu inundațiile de păreristică de prin  Digi TV, G4media, HotNews și  Antena 3.

„Nu este prima-prima urgență. Urgențele sunt deficitul și guvernul. Imediat după, mă interesează foarte tare subiectul ăsta” (3 iunie, Mediafax).

La Copenhaga, Nicușor Dan a mințit liderii  europeni că are la dispoziție adevărul și probele prezentînd un document încropit de un procuror pentru un rechizitoriu.

 „Noutatea documentului este că descrie un mecanism care înseamnă site-uri pe diferite teme aparent benigne – precum spiritualitatea – pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de Rusia și care trimit apoi la site-uri de știri.”

Rusia cea periculoasă, Rusia cea rea, Rusia totalitară zboară  prin toate discursurile despre necazurile din Europa. Toate sunt pline de demonstrații logice, de deducții, de ipoteze sau de bănuieli. În ce privește alegerile din România, lipsesc probele. Pînă acum nici prședintele, nici CCR, nici serviciile secrete nu ne-au putut prezenta un cocean de măr strecurat abil de ruși în mecanismul să-i zicem  democratic.

Și ce argumente a mai descoperit Nicușor Dan scărpinîndu-și „depozitul” său crețolit?

„Nu avem, în momentul de faţă, imaginea completă. Probabil mai trebuie câteva luni ”.

Dar el deține suficiente argumente pentru a le stoarce între neuroni:

 „Mai important este că, faţă de noiembrie 2024, noi avem mult mai multe elemente şi de context şi specific, relative la acel eveniment. De context, dacă atunci pentru societatea românească era ceva nou să vorbeşti de interferenţa rusă în procesul electoral şi de o dezinformare sistematică făcută de Federaţia Rusă-România, acum lucrul ăsta este recunoscut. Sunt diferite rapoarte ale unor ţări europene, ale unor instituţii europene şi internaţionale care spun că pentru ei este un nivel de evidenţă că există un război hibrid pe care Rusia îl duce în Europa, în ţările europene şi inclusiv în România, cu două obiective. Unul, dacă se poate să influenţeze pentru a avea o conducere prietenoasă, dacă nu se poate să amplifice temerile nereuşitele respectivelor societăţi şi să le destabilizeze” (3  septembrie,  2025, G4media)

„Nu aveam, în mod oficial, până la raportul Parchetului, o dovadă despre faptul că Rusia a interferat cu publicitatea în campanie electorală, şi dovada asta o avem, faptul că au fost mai multe site-uri, iar pentru ca publicitatea lor să ajungă la un număr mare, au fost folosite firme de publicitate din Rusia şi, în acest proces de dezinformare, au fost folosite conturi şi firme din Rusia. Ăsta este un fapt pe care Parchetul general l-a dezvăluit în raportul pe care ei l-au prezentat şi cu care o să mă duc şi mâine la Copenhaga, să informez pe partenerii noştri” (același om, aceeași dată, aceeași sursă).

„Acum un an, România a anulat alegeri prezidențiale. Și asta a creat un dubiu cu privire la democrația din România și între cetățenii români și în rândul partenerilor noștri. Avem totuși între timp multe dovezi de faptul că aceste alegeri au fost influențate în mod nelegal și multe dovezi că în ultimii 10 ani avem o campanie de dezinformare și manipulare dusă de Rusia în România și în Europa. Dar nu avem un raport complet cu ce s-a întâmplat acum un an”, (1 decembrie 2025)

„Cât cunoaștem noi despre fenomenul alegerilor din 2024? Cunoaștem modul de operare. Nu cunoaștem în momentul de față o parte dintre actorii care au fost implicați în zona cibernetică. Știm cum s-a întâmplat, avem inclusiv cantitativ niște indicații, dar nu reușim să identificăm cu precizie ce a fost în spate. Dar tot dau acest exemplu: acum vreo patru luni a fost un raport al serviciilor secrete britanice, care au dovedit, în sfârșit, că serviciile secrete rusești au fost în spatele unor operațiuni din 2016-2018. E o muncă informativă care durează”, ( 5 dec. a.c. TVR Info)

Antologia scăldatului în propoziții lungi și goale este mai lungă. Peste  tot, ea ne arată un om cu un comportament ezitant care are toate trăsăturile unui martor temător la o crimă pe seama democrației. Se văd mereu bîlbele unui ins care acunde ceva important pentru stabilirea adevărului.

”Poate sfârșit de ianuarie, așa ca să dăm un termen aproximativ. Ce s-a schimbat? Ce este cert că s-a schimbat este conștientizarea noastră asupra acestei campanii de dezinformare, manipulare din partea Rusiei, pentru că cumva eu ca om politic și persoană oarecum informată, vă spun sincer că înainte de momentul 6 decembrie anul trecut mi se părea că lucrul ăsta este unul absolut periferic și ne-am dat seama că nu este. Da. Deci eu cred că ăsta este un lucru pe care, ca societate, l-am învățat după aceea, de la momentul respectiv și de la dubiul pe care, fără discuție, o decizie ca asta l-a dată și românilor și partenerilor noștri despre cât de viabilă îi democrația noastră, cred că au apărut suficiente informații care să explice acea decizie”.