Statele Unite au desfășurat în noaptea de miercuri spre joi o nouă operațiune militară împotriva unor obiective aflate pe teritoriul Iranului, potrivit unui anunț al armatei americane. Acțiunea a avut loc la doar câteva ore după ce președintele Donald Trump a avertizat că Washingtonul va continua atacurile dacă nu se ajunge la o înțelegere de pace.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis, printr-un mesaj publicat pe platforma X, că forțele americane au efectuat atacuri defensive asupra mai multor ținte iraniene. Oficialii americani susțin că operațiunea reprezintă un răspuns la ceea ce au descris drept acțiuni ostile și repetate din partea Teheranului. Potrivit comunicatului, loviturile au început după miezul nopții, ora locală a Iranului.
Autoritățile militare iraniene au reacționat imediat, avertizând că orice navă care va încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz riscă să fie vizată. Presa de stat iraniană a relatat, de asemenea, că două nave au fost atacate în zonă.
Noua rundă de bombardamente amplifică tensiunile dintre cele două state și ridică temeri privind reluarea unui conflict de amploare, suspendat temporar la începutul lunii aprilie printr-un armistițiu fragil. Agențiile iraniene de presă au raportat explozii în mai multe localități din sudul țării, inclusiv în Sirik, Kangan, Bandar Abbas și Minab.
Înaintea atacurilor, Donald Trump declarase la Casa Albă că armata americană va continua operațiunile împotriva Iranului. Liderul american a invocat inclusiv incidentul în care un elicopter de atac Apache AH-64 a fost doborât, susținând că Teheranul și-a recunoscut ulterior implicarea.
La rândul său, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că presiunea militară urmărește să determine Iranul să accepte o soluție negociată. Acesta a susținut că loviturile militare consolidează atât poziția strategică, cât și influența diplomatică a Statelor Unite. Hegseth a avertizat că, dacă negocierile nu vor produce rezultate, Washingtonul este pregătit să continue ofensiva.
Deși armistițiul provizoriu este încă în vigoare, incidentele militare s-au succedat în ultimele săptămâni. Marți, forțele americane au atacat sisteme de apărare antiaeriană și instalații radar din apropierea Strâmtorii Ormuz, după doborârea unui elicopter american în regiune. Ca răspuns, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra unor baze militare americane din Iordania, Kuweit și Bahrain. Potrivit unui oficial american, aceste lovituri nu au provocat pagube importante.
Teheranul a acuzat, însă, Statele Unite că au vizat infrastructură civilă, inclusiv rezervoare care alimentau cu apă potabilă mai multe sate. Ministerul iranian de Externe a calificat aceste atacuri drept încălcări grave ale dreptului internațional și ale normelor umanitare.
În paralel cu escaladarea militară, există și tentative de mediere diplomatică. O delegație din Qatar, stat care a facilitat anterior dialogul dintre cele două părți, a sosit miercuri la Teheran pentru consultări privind evoluția situației.
Conflictul a avut deja consecințe importante asupra piețelor energetice globale. Blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz și restricțiile impuse asupra porturilor iraniene au afectat fluxurile comerciale și au contribuit la creșterea prețului petrolului, care a urcat la aproximativ 94 de dolari pe baril.
În Statele Unite, războiul începe să genereze costuri politice pentru administrația Trump. Sondajele indică o scădere a popularității președintelui, pe fondul nemulțumirilor legate de scumpirea carburanților. Mai mulți republicani și-au exprimat temerea că situația ar putea afecta șansele partidului la alegerile legislative de la jumătatea mandatului.
Totodată, Donald Trump a susținut că nave comerciale care transportau aproximativ 100 de milioane de barili de petrol au traversat Strâmtoarea Ormuz sub protecția unei operațiuni americane secrete, menită să asigure continuitatea transporturilor energetice.
Pe un alt front regional, confruntările dintre Israel și gruparea Hezbollah continuă. Surse din domeniul securității libaneze au anunțat că atacuri aeriene israeliene asupra sudului Libanului au provocat moartea a cel puțin 13 persoane, în timp ce Hezbollah a revendicat noi lovituri împotriva forțelor israeliene.
În ceea ce privește negocierile, Iranul solicită încetarea operațiunilor israeliene în Liban, ridicarea sancțiunilor economice, deblocarea unor active financiare înghețate și recunoașterea controlului asupra Strâmtorii Ormuz. Washingtonul insistă, în schimb, asupra libertății de navigație în zonă și asupra unor garanții că Iranul nu va dezvolta arme nucleare, acuzație pe care Teheranul o respinge constant.
În acest context, Consiliul Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a adoptat o rezoluție susținută de Statele Unite, prin care solicită Iranului să declare stocurile rămase de uraniu îmbogățit și să permită verificarea acestora de către inspectori. Autoritățile iraniene au criticat documentul, considerându-l motivat politic.
Am o serbat că, aeronavele iraniene care au traseu de zbor spre Turcia și iran sau jedan, ocolesc prin Azerbaidjan ieșind direct spre Baku și zburând la destinație(orele 2,10 decolare din teheran spre Irak, aeronava iran), aterizat între timp in Irak. E forma de amenințare, de cearta la adresa conducerii Iranului că nu execută ordinul, iran fiind o țară suverană, dar se vede că e influenta bursa!
Rezoluția AIEA nu menționează și nu ține cont de faptul că Iranul, pur și simplu, nu mai are acces la site-urile nucleare și la materialul radioactiv pentru că au fost bombardate de SUA și Israel distrugând căile de acces și intrările. Totul este sub moloz. Normal că este o decizie politizată. Doar Rafael Grossi directorul AIEA a furnizat Israelului toate datele și planurile site-urilor nucleare civile iraniene, lucru interzis prin lege. În baza acestor date și planuri au fost efectuate bombardamentele din 2025 și 2026.