Norvegia trimite o dronă la 6.000 de metri adâncime pentru a cartografia structuri ascunse îngropate în Arctica timp de mii de ani.
Norvegia a trimis un nou vehicul subacvatic autonom în prima sa misiune de cartografiere în adâncuri, „împingând” un robot construit de Kongsberg în ape unde întunericul, presiunea și distanța fac ca topografia obișnuită să fie dureros de lentă.
Numit „HUGIN Superior” poate funcționa până la o adâncime de aproximativ 5.900 de metri, oferind Norvegiei o perspectivă mai atentă asupra structurilor fundului mării din nordul Mării Norvegiei decât pot oferi în mod obișnuit sistemele navelor. Aceasta nu este doar o poveste științifică. Este vorba și despre energie, date și control asupra unor locuri pe care majoritatea oamenilor nu le vor vedea niciodată, scrie publicația Norvegiană Vozpopuli.com.
Misiunea contează deoarece fundul oceanului devine o hartă strategică, nu doar un spațiu albastru gol pe un ecran. Ministerul Energiei din Norvegia a finanțat achiziția în 2025 prin intermediul Direcției Offshore din Norvegia, iar vehiculul va fi operat de Centrul Norvegian de Date Marine (NORMAR), care este afiliat Universității din Bergen .
Hilde Braut, directoarea adjunctă pentru industrii noi, a declarat: „Acest lucru este important pentru Norvegia”, adăugând că țara are acum acces la propriile resurse avansate de cartografiere.
Un ochi nou dedesubt
Marea diferență constă în locul în care funcționează drona . Navele pot cartografia fundul mării de la suprafață folosind ecoundere multifascicul , dar un vehicul care se deplasează aproape de fund poate colecta date mai clare despre pante, crăpături, movile și obiecte care altfel ar putea părea estompate în fundal.
Gândiți-vă la asta ca la trecerea de la o hartă a cartierului la o vedere la nivel de stradă, cu excepția faptului că strada este la aproape 6 kilometri sub valuri. La acele adâncimi, lumina soarelui dispare, iar presiunea este extremă. Așadar, vehiculul se bazează pe sunet, nu doar pe văz. Direcția Națională pentru Protecția Mediului (DSM) din Norvegia a comparat sistemul cu un liliac sub apă, deoarece acesta emite unde sonore și citește ecourile care revin, ajutându-l să navigheze și să cartografieze structurile cu mare precizie.
Drona HUGIN Superior este echipată cu mai multe sisteme de măsurare și observare. Potrivit sursei citate, vehiculul are sonar sintetic, sonar multibeam, cameră, profilometru laser, un sistem care poate scana straturile de sub fundul mării, magnetometru și senzori de mediu. Acești senzori pot măsura metanul, dioxidul de carbon, oxigenul și turbiditatea apei. Pe înțelesul tuturor, drona poate nu doar să „vadă” relieful submarin, ci și să detecteze indicii chimice în apă.
Asta poate ajuta la identificarea unor scurgeri, a unor infiltrații naturale de gaze, a unor structuri îngropate sau a unor zone care trebuie monitorizate mai atent. Vehiculul are aproximativ 6,6 metri lungime și cântărește în jur de 2.200 de kilograme în aer. În unele misiuni, poate funcționa mai mult de 72 de ore. Sonarul său poate acoperi aproximativ 4,5 kilometri pătrați de fund marin pe oră. Folosind propria dronă, Norvegia poate construi acum o bază proprie de date despre zonele de mare adâncime fără să mai depindă de fiecare dată de operatori externi.
Prima imersiune a dronei
AUV-ul și-a început prima expediție la începutul lunii iunie, după o ceremonie de botez la Bergen, urmând tradiția maritimă. Înainte ca vehiculul să plece în prima sa misiune, au participat reprezentanți ai Direcției Offshore din Norvegia, ai Ministerului Energiei, ai Institutului Norvegian de Cercetări Marine și ai Grupului Kongsberg. O mică ceremonie, apoi o muncă foarte amănunțită.
Prima sa campanie are loc în nordul Mării Norvegiei, una dintre zonele în care date mai bune despre fundul mării pot ajuta la completarea lacunelor în înțelegerea Norvegiei asupra mediului său offshore. Scopul nu este de a face o descoperire dramatică și de a o încheia. În cea mai mare parte, valoarea provine din construirea unei hărți detaliate strat cu strat, apoi utilizarea acelei hărți pentru a lua decizii mai bune.
Saltul de la frânghii ponderate la roboții autonomi arată cât de mult s-a schimbat tehnologia oceanică. Un echipaj trebuia odată să coboare o greutate și să aștepte o citire a adâncimii. Acum, un vehicul subacvatic de 21,7 picioare poate călători zile întregi, poate transporta senzori avansați, poate procesa date în timpul misiunii și se poate întoarce cu o imagine mult mai bogată a fundului mării.
Încă există multe lucruri pe care nu le știm despre adâncurile oceanului, iar hărțile mai bune nu rezolvă automat dezbaterile despre modul în care ar trebui utilizate aceste zone. Cu toate acestea, ele fac dezbaterea mai solidă. În cele din urmă, Norvegia pariază că primul pas către gestionarea adâncurilor oceanului este să o vadă clar. Aceasta este adevărata poveste de sub suprafață. Declarația oficială a fost publicată în Direcția Națională de Navigație din Norvegia.
O altă miză: energie, cabluri și securitate
Deși scopul principal este acela de cunoaștere, cercetare și gestionarea responsabilă a zonelor marine de mare adâncime, informațiile despre fundul mării pot avea și o valoare strategică. Conductele, cablurile submarine și instalațiile aflate pe fundul oceanului nu sunt așezate într-un spațiu gol, ci pe un teren real, cu pante, crăpături, sedimente, obstacole și riscuri, iar tehnologia poate ajuta un stat să își cunoască și să își protejeze infrastructura critică din adâncuri. Misiunea nu urmărește neapărat o singură descoperire spectaculoasă. Scopul este construirea unei hărți detaliate, strat cu strat, a fundului mării. O astfel de hartă poate arăta unde sunt structuri submarine, cum arată terenul, ce riscuri există pentru infrastructură și ce zone trebuie protejate sau cercetate mai atent.
Surse: https://x.com/premar_ceclant; Vozpopuli.com; Libertatea.ro.
