Noua armă anti-scumpiri a ministrului Barbu

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că lucrează la o nouă schemă de protecție împotriva scumpirilor alimentelor, menită să preia rolul actualului plafon al adaosului comercial după expirarea acestuia, la 31 martie 2026. Mecanismul ar urma să fie introdus prin lege și conceput astfel încât să se activeze automat în perioade de inflație ridicată, fără intervenții punctuale ale Guvernului.

Barbu: plafonarea nu a fost arbitrară

Ministrul apără intervenția actuală în piață, amintind că măsura plafonării adaosului comercial a fost adoptată într-un moment în care inflația, la finalul anului 2022, depășea 12%.

El susține că schema a protejat atât consumatorii, cât și fermierii: „Este normal să intervii ca stat (…) plafonarea adaosului comercial reprezintă un preț mai bun la poarta fermei.”
Barbu afirmă că, în lipsa plafonului, comercianții sunt tentați să „împingă în sus” prețul oferit fermierilor pentru a-și maximiza marja: „Dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier.”

Inflația trece peste 5% — se activează automat mecanismul

Pentru a evita discuțiile privind ingerința statului în piață, ministrul propune un sistem automatizat, inspirat din modul în care Banca Națională intervine pe piața valutară.

„Așa cum BNR intervine când cursul euro crește prea tare, să avem și noi o legislație pe inflație”, explică Barbu.
Principiul anunțat este simplu:

• dacă inflația trece de 5%, mecanismul anti-inflație intră automat în vigoare pentru toate produsele agroalimentare;

• dacă inflația scade sub acest prag, piața funcționează fără intervenții.

Ministrul spune că statul „are o responsabilitate asupra puterii de cumpărare”, iar o astfel de schemă ar asigura predictibilitate și transparență.

„Plafonarea a avut efecte reale”

Barbu subliniază că măsura actuală, deși contestată la început, a dus la rezultate vizibile.
Potrivit ministrului, evaluările oficiale arată că plafonarea adaosului comercial a contribuit la scăderea inflației: „Inflația a coborât la 5,5%, de la 12,8% în decembrie 2022.”

Noua schemă — adoptată prin Parlament, nu prin Guvern

Florin Barbu insistă ca viitorul mecanism anti-inflație să fie adoptat prin lege, nu prin ordonanță de urgență, pentru a evita acuzațiile de intervenție excesivă în piață.

„Vreau ca această lege să fie aprobată în Parlament, nu în Guvern (…) să nu se spună că Florin Barbu sau domnul premier Bolojan intervin în piață”, afirmă ministrul.

Calendarul prezentat de acesta este clar: legea trebuie adoptată înainte de 31 martie 2026, când expiră actuala plafonare a adaosului comercial.

Sărbătorile, teren favorabil pentru scumpiri

Ministrul avertizează că perioada sărbătorilor rămâne una vulnerabilă la creșteri artificiale de prețuri. El cere Consiliului Concurenței să investigheze mai atent eventuale înțelegeri între comercianți sau transferuri ale marjelor eliminate la produsele de bază către alte categorii alimentare.

„Anumite înțelegeri între magazinele de retail sau între anumiți producători (…) trebuie să dispară”, spune Barbu.

Situația economică: inflație încă ridicată

Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă în iulie 2023 și prelungită succesiv până în 2026. Aceasta se aplică pe tot lanțul — procesatori, distribuitori, comercianți — și urmărește protejarea consumatorilor vulnerabili.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a avertizat recent că schema „nu ar mai trebui prelungită”, susținând că piața a început să se adapteze, dar scumpirile s-au mutat spre alte produse.

Potrivit datelor INS, inflația anuală în octombrie 2025 a ajuns la 9,8%, cu creșteri de peste 10% la mărfuri nealimentare și servicii, în timp ce alimentele s-au scumpit cu 7,57%.