Noua lege a salarizării va aduce majorări ale salariilor de bază, integrarea unor sporuri în acestea și schimbări privind modul de acordare a beneficiilor pentru deținătorii de doctorat, a explicat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene și al Muncii, într-o intervenție la TVR Info, în emisiunea „Prim Plan”.
El a precizat că în prezent există un număr foarte mare de stimulente în afara salariului de bază — „154 de stimulente care sunt în afara salariului de bază – sporuri, bonusuri, stimulente”.
În opinia sa, reforma urmărește simplificarea sistemului: „Este foarte clar că logica este să le iei, să le introduci în salariu de bază și să ai pe zona de sporuri o claritate, o chestiune de performanță, alte lucruri care pot fi, să spunem importante, legate de a motiva în plus cei pe cei care lucrează pe fonduri europene. Dar nu poți să ai într-o legislație de salarizare serioasă atât de multe elemente distincte. În al 2-lea rând, din cauza aplicării proaste a legii din 2017, legea 153, anumite familii ocupaționale au deraiat complet. Mă refer în special la familia administrației publice locale, decizia atunci fiind aceea de a fi exclusă din grilele salariale, acolo rămânând criteriul ca niciun salariu să nu fie mai mare decât al viceprimarului”.
Acesta a criticat și modul în care sistemul a ajuns să funcționeze în practică: „Totul a fost la îndemâna sau un pixul primarului, să stabilească grila salarială, lucruri complet neadecvate. O altă problemă este faptul că au fost anumite bonificații sau să zicem, părți de legislație care au mărit salariile într-o anumită familie ocupațională și atunci echilibrele între familii ocupaționale au dispărut”.
În ceea ce privește sporul de doctorat, ministrul a spus că există două variante aflate în analiză: „În acest moment vă pot confirma că există în minister două versiuni, una cu spor, cealaltă fără spor. Cea fără spor a fost propusă de Banca Mondială, cea cu spor a fost propusă în ziua plecării sau, în fine, în weekend-ul de dinainte de plecări, de conducerea Ministerului Muncii, care încă era demisionar în vremea respectivă. Decizia finală va fi luată după ce ne mai consultăm încă o dată cu Banca Mondială și cu toate celelalte familii ocupaționale care au acest lucru”.
El a subliniat totodată că studiile doctorale nu trebuie ignorate, dar ar trebui valorificate diferit: „Acesta presupune un efort serios de de cercetare în spate. Dar el ar trebui bonificat mai degrabă prin faptul că odată ce ai doctorate, te califici pentru niște poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte. Deci cam asta ar fi o logică. Logica care se aplică în prezent nu este în această direcție în acest moment, mai degrabă trebuind să justifici printr-un document administrativ cum anume doctoratul te ajută la activitatea pe care o ai și lucrurile acestea, credeți-mă, trebuie să le faci lună de lună, adică la fiecare lună trebuie să pregătești niște hârtii, să demonstrezi cum te-a ajutat doctoratul în activitate”.
Referitor la efectele generale ale reformei, Pîslaru a afirmat că salariile de bază vor crește semnificativ: „Salariile de bază vor avea o creștere substanțială pentru că sunt sporuri incluse în ele. De aici apare și un beneficiu important legat de pensii, pentru că odată ce ai salarii de bază mai mari, evident și contribuțiile pe care le ai pentru pensii sunt mai bune. Deci sunt mai multe elemente de principiu care sunt foarte bune și care vor ajuta familii ocupaționale. Evident, cei mai ajutați sunt debutanții în sistem și acesta este un alt element important, pentru că o salarizare mai atractivă atrage calitate încă din pozițiile de debutanți în administrația publică. Noi avem o administrație publică îmbătrânită în momentul de față”.
