În timp ce Suedia, Austria și Cipru taie taxele pe alimente pentru a domoli inflația, România a majorat, de fapt, TVA-ul la alimente în 2025 și pentru 2026 nu există niciun semnal oficial de reducere.
Valul de reduceri de TVA la alimente care traversează acum Uniunea Europeană pune România într-o poziție izolată: în timp ce alte state membre taie taxele pentru a proteja puterea de cumpărare, București a făcut exact opusul acum un an — iar în 2026 rămâne, deocamdată, spectator.
Ce se întâmplă în restul Europei
Suedia a redus TVA-ul la alimentele de bază de la 12% la 6% începând cu 1 aprilie 2026, ca parte a unui pachet mai larg de relaxare fiscală. Rezultatul a fost aproape imediat: inflația la alimente a intrat pe teritoriu negativ, ajungând la -5,9% în mai și la -6,6% în iunie, cu o transmitere aproape completă a reducerii în prețurile de raft. În paralel, vânzările din retailul alimentar au crescut, iar autoritățile suedeze au înființat un „comitet al alimentelor” dedicat monitorizării prețurilor din supermarketuri, un sector cu grad ridicat de concentrare.
Austria a urmat de la 1 iulie 2026, coborând TVA-ul de la 10% la o cotă super-redusă de 4,9% pentru un coș de produse esențiale: lapte, unt, ouă, legume și fructe proaspete sau congelate, orez, făină, paste, pâine și sare. Costul fiscal, estimat la 400 de milioane de euro anual, este acoperit parțial printr-o taxă pe ambalajele din plastic nereciclabil, care intră în vigoare din octombrie 2026.
Danemarca, cu cel mai ridicat TVA orizontal din UE (25%), pregătește o reformă pentru 2028, analizând fie o reducere generală de 5 puncte procentuale, fie o cotă zero pentru fructe și legume.
Cipru a extins deja cota zero de la fructe, legume și lapte praf pentru bebeluși și la carne, pasăre și pește, măsură valabilă cel puțin până în septembrie 2026.
Grecia, în schimb, refuză reducerea. Vicepremierul Kostis Hatzidakis invocă un studiu al Băncii Naționale a Greciei potrivit căruia doar 19% din reducerea de TVA ajunge efectiv la consumator, restul fiind absorbit de verigile intermediare.
Un studiu recent al Institutului pentru Întreprinderi Mici (IME-GSEVEE), bazat pe analiza a 32 de studii și 69 de cazuri de modificări ale TVA în Europa între 2022-2023, contrazice însă această poziție: rata de transmitere în prețuri a fost, în marea majoritate a cazurilor, între 90% și 100% – mai ales în economii cu multe afaceri mici, precum Grecia sau România, unde o parte din beneficiu rămâne și ca venit pentru micii producători.
Cazul României: singura care a mers împotriva curentului
Dacă Suedia și Austria taie, iar Grecia doar ezită, România a făcut, de fapt, mișcarea inversă. Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 9% și 5% au fost comasate într-o singură cotă de 11%, ceea ce înseamnă că TVA-ul la alimente de bază a crescut, nu a scăzut, de la 9% la 11%. Măsura, parte a pachetului de consolidare fiscală al Guvernului Bolojan, a avut un impact bugetar estimat la 9,5 miliarde de lei doar pentru anul trecut.
În lipsa unei reduceri de TVA, Guvernul a preferat o pârghie alternativă: plafonarea adaosului comercial la un coș de 17 alimente de bază (de la pâine la magiun), aplicată încă din 2023 și prelungită succesiv – cea mai recentă extindere ducând măsura până la finalul lunii martie 2026. Executivul consideră că această plafonare a contribuit deja la scăderea prețurilor la produsele vizate.
Pentru 2026, premierul Ilie Bolojan a promis în repetate rânduri că TVA-ul nu va mai crește, invocând nevoia de a menține echilibrele bugetare printr-o combinație de reduceri de cheltuieli, nu doar prin majorări de venituri. Nu a fost însă anunțată nicio reducere a TVA la alimente – spre deosebire de Suedia, Austria sau chiar Cipru, care au ales taxarea redusă drept instrument explicit de combatere a inflației alimentare.
De ce contează pentru sectorul agroalimentar
Diferența dintre traiectoria românească și cea a Suediei sau Austriei nu e doar un detaliu fiscal.
Cazul suedez arată că, într-o piață cu un nivel rezonabil de concurență, o reducere de TVA se poate transmite aproape integral în prețul de raft, cu efect direct asupra volumului de vânzări – o veste bună pentru toată filiera, de la producători la retail. Dezbaterea grecească despre „cine ia banii” – statul, retailerul sau consumatorul – este exact aceeași dezbatere pe care România a evitat-o, alegând plafonarea adaosului comercial în locul relaxării fiscale.
Pentru industria românească de nutreturi combinate și pentru lanțul agroalimentar în ansamblu, miza e dublă: pe de o parte, o cotă de TVA mai mare la alimente înseamnă presiune suplimentară pe puterea de cumpărare și, implicit, pe cererea finală; pe de altă parte, absența unei reforme similare celei suedeze sau austriece lasă România fără un instrument testat deja de a stimula consumul printr-o transmitere rapidă a reducerilor de costuri către raft.
Așa cum a sugerat chiar premierul într-un moment anterior, scăderea TVA va reveni pe agendă odată ce traiectoria bugetară a României se stabilizează. Cu totii ne dorim ca România sa nu rămâna, alături de Grecia, printre puținele state din UE care preferă să nu atingă taxa pe alimente.
În acest context, considerăm că este oportun să deschidem o dezbatere în cadrul ANFNC. Reducerea TVA la alimente nu privește doar consumatorul final, ci întreaga filieră agroalimentară – de la fermieri și producătorii de nutreturi combinate până la procesatori, retail și consum.
De aceea, îi invităm pe membrii ANFNC să își exprime punctul de vedere:
Considerați că a venit momentul ca ANFNC, împreună cu celelalte organizații reprezentative ale sectorului agroalimentar, să inițieze un demers comun către autoritățile române pentru analizarea și susținerea unei reduceri a TVA la alimente, atunci când condițiile bugetare o vor permite?
Opiniile și argumentele dumneavoastră vor fi esențiale pentru a decide dacă o astfel de inițiativă reprezintă o prioritate pentru industria pe care o reprezentăm.
Asteptam cu deosebit interes raspunsul dvs. pana Luni 27 iulie 2026.
Text semnat de dr. ing. Iani Chihaia, presedinte ANFNC
Chiar nu vedeți că, premisa guvernului Bolojaf cu aiuritul plantat la Cotroceni împreună cu totalul USR, taie din resursa de trai și supraviețuire a cetățenilor din Romania pentru a sponsoriza și alimenta războiul din ukraina, a ajuta republica moldova și alte țări care se confruntă militar atacând totul în jur!?