Organizații de mediu, printre care Agent Green, Greenpeace România, Federația Peisaj Deschis, Platforma pentru Adaptare Climatică și Comunitatea Declic, acuză Ministerul Mediului condus de Diana Buzoianu că proiectul de ordin privind desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate nu respectă angajamentele asumate de România la nivel european privind protecția strictă a 10% din teritoriul național până în 2030. Potrivit acestora, documentul aflat în consultare publică acoperă doar 2,54% din suprafața terestră a țării și include, în mare parte, terenuri care beneficiază deja de un regim de protecție.
Organizațiile critică și modul în care este derulată consultarea publică. Documentația a fost publicată de minister pe 3 august, iar termenul pentru transmiterea observațiilor este de doar 10 zile calendaristice. Dezbaterea publică este programată pentru 10 august, iar înscrierile se încheie pe 7 august. În opinia acestora, intervalul este prea scurt pentru analizarea celor 472 de zone propuse, a sutelor de fișe tehnice și a bazei naționale de date GIS, motiv pentru care solicită prelungirea consultării la cel puțin 30 de zile.
Proiectul elaborat de Ministerul Mediului prevede desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, cu o suprafață totală de aproximativ 609.400 de hectare, reprezentând 2,54% din teritoriul terestru al României. Reprezentanții organizațiilor de mediu spun însă că această suprafață este mult sub obiectivul stabilit prin Strategia Uniunii Europene pentru Biodiversitate, care prevede ca o treime din cele 30% de arii protejate până în 2030 să beneficieze de protecție strictă, echivalentul a aproximativ 10% din teritoriul național.
Potrivit unei analize realizate de Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic pe baza datelor GIS publicate de Ministerul Mediului, peste 90% din terenurile incluse în proiect fac deja parte din categorii de arii naturale protejate, precum parcuri naționale și naturale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, rezervații naturale, situri UNESCO și alte zone aflate sub protecție.
Conform aceleiași analize, proiectul ar adăuga în afara acestor arii doar aproximativ 59.800 de hectare, ceea ce reprezintă circa 0,25% din suprafața României.
„Ministerul livrează un simulacru de protecție: un derizoriu 2,54% obținut prin simpla re-etichetare a pădurilor deja protejate, ambalat într-un ordin de ministru șubred și extrem de vulnerabil la atacurile din instanță”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Acesta susține că România are nevoie de extinderea reală și permanentă a zonelor cu protecție strictă, nu doar de schimbarea încadrării unor suprafețe care beneficiază deja de măsuri de conservare.
Cele cinci organizații reclamă și lipsa de transparență a procesului de elaborare a proiectului. Acestea afirmă că Ministerul Mediului nu a făcut publice lista completă a propunerilor primite din partea specialiștilor, motivele pentru care acestea au fost acceptate sau respinse și nici criteriile utilizate pentru reducerea suprafeței propuse spre protecție strictă.
Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic spun că aproximativ 80% dintre propunerile cartografice înaintate de cele trei organizații nu se regăsesc în forma actuală a proiectului.
Potrivit organizațiilor, Ministerul Mediului motivează urgența adoptării ordinului prin posibilitatea aplicării unei corecții financiare din PNRR de până la 25,69 milioane de euro.
„Nu contestăm nevoia adoptării rapide a unor măsuri de protecție. Contestăm folosirea vitezei pentru evitarea întrebărilor esențiale: ce s-a protejat cu adevărat în plus, ce propuneri au fost respinse, cine a decis și pe baza căror criterii? Un jalon PNRR nu poate fi bifat doar pentru că un ordin a fost publicat în Monitorul Oficial. El trebuie să producă rezultatul pentru care România a primit finanțarea”, au transmis Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic.
Solicitările organizațiilor de mediu
Cele cinci organizații cer Ministerului Mediului să:
- publice lista completă a propunerilor primite și argumentele pentru acceptarea sau respingerea fiecăreia;
- revizuiască proiectul astfel încât să includă noi suprafețe reprezentative și conectate ecologic;
- asigure protejarea tuturor pădurilor primare și seculare rămase în România;
- prezinte un calendar clar pentru atingerea obiectivului de 10% protecție strictă până în 2030;
- instituie un moratoriu asupra intervențiilor în zonele identificate până la desemnarea lor oficială;
- demonstreze în mod transparent care sunt suprafețele ce îndeplinesc criteriile europene pentru protecție strictă.
La rândul său, Platforma pentru Adaptare Climatică susține că extinderea rețelei de zone cu protecție strictă este indispensabilă pentru reducerea vulnerabilității României la schimbările climatice.
„Întreaga clasă politică pare să fie ignorantă și lipsită de curaj în privința pericolului climatic. Altfel, ar înțelege că dacă vrem să mai avem apă dulce și natură funcțională trebuie să scoatem drujbele din cel puțin 10% din pădurile României”, a declarat Ciprian Gălușcă, reprezentant al Platformei pentru Adaptare Climatică.
ONGurile nu sînt decît mască pt treburi pe care ofical cei ce conduc lumea se feresc să le facă prin instituțiile oficiale. Nu noi cei din ministerul învățămîntului am făcut programa de învățămînt ce v-au nenorocit copiii ci ONGul partener al ministerului. Nu noi ne împotrivim să facem baraje ce fac cel mai ieftin curent ( 4-5 bani KWh) ci GrinPis. În spatele lor sînt serviciile ce, cum altfel, sînt în slujba celor ce conduc lumea, ne spionează/supraveghează.
Onegeurile sunt mana in mana cu buzata, doar se prefac ca o acuza ca, vezi Doamne, nu aplica ce ne impune bruselul dar s-a dovedit ca strategia vorbita de aia nu are putere juridica in nici un stat.