Sâmbătă, 18 iulie 2026, a fost „Ziua Porților Deschise” în situl arheologic de la Costești-Cetățuie așa că am luat cheful de muncă, sticla cu apă, aparatul foto și ce oi fi mai avut de luat și am plecat să văd ce prezintă studenții facultăților de arhitectură, arheologie și istorie din Cluj-Napoca, București și Timișoara, ce au mai găsit și cum văd ei situl.
Am ajuns pe la ora 16, mi-am zis că mai am o oră bună de văzut, povestit și fotografiat, însă nu a fost să fie așa. Sfântul Ilie își „încordase” mușchii și a tras două trei fulgere, adunând nori negrii deasupra cetății făcând organizatorii să o ia la vale spre Orăștie. Însă Fortuna, zeița norocului sau cine vreți dumneavoastră, a făcut ca ultima mașină din coloana fugiților de ploaia ce va să vie (și nu a mai venit) să oprească așa că am avut cu cine sta „la povești” despre ce și cum a fost.
„În ultimele două săptămâni, în spațiul Cetăților Dacice din Munții Orăştiei, s-a desfășurat școala de vară ArheoArhitectura. Este un demers pe care îl facem anual sub Egida Universității Babeș-Bolyai, în parteneriat cu: Asociația Monumentum, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Institutul Național al Patrimoniului, Consiliul Județean Hunedoara, Muzeul Civilizației Dacice și Romane-Deva și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Finanțarea necesară participării studenților este asigurată de Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Istorie și Filozofie.
Ideea de bază a acestei școli de vară este să aducem la o dată studenți din domeniul arheologiei și cel al arhitecturii. Pentru că suntem într-o zonă cu foarte multe monumente antice, acolo de documentare presupune să ai ambele specializări, și partea de arheologie, și partea de arhitectură. Noile generații, și a fost o surpriză de fiecare dată foarte plăcută, spun că a fost de fiecare dată, pentru că de la generație în generație am văzut că intenția noastră a fost din ce în ce mai bine înțeleasă. Au reușit să colaboreze într-un mod foarte bun.
Deci s-au integrat cele două specialități. Da, și au știut să ia părțile bune de la, părțile de cunoștință, de la unul la celălalt. Iar rezultatele se văd, pentru că de fiecare dată le propunem studenților să aibă o serie de idei, de pildă pentru organizarea zilei a porților deschise, în cazul acesta la Costești Cetățuie, să se adreseze publicului cu o serie de materiale care sunt gândite de către ei și realizate de ei, de la machete, și au făcut două machete, una cu toată cetatea de la Costești cetățuie, o altă machetă pentru unul dintre turnurile locuințe de aici de la Costești cetățuie, dar și o serie de flyere, de cărți poștale, care și-au prezentat munca precum și o parte din bucătăria interna.
Evident, mă refer la partea științifică, adică relevele pe care au reușit să le facă o serie de documentări, pe care au reușit ei să le facă în teren, cu monumentele în față.
Și de aceea, chiar dacă a fost o zi foarte călduroasă cu consumul de rigoare, rezultatul a fost unul foarte, foarte bun și pentru ei, dar și pentru noi, pentru că le-am citit în ochii studenților, le-am citit satisfacția.”, spune coordonatorul activități de cercetare – arhg. Răzvan Mateescu.
Cetatea dacică Costești – Cetățuie
Cetatea Costești-Cetățuie, considerată cea mai veche fortificație din Munții Orăștiei, îți oferă prilejul unei călătorii fascinante în trecutul străvechi al Daciei.
În secolul I î.Hr., aici a funcționat, cel mai probabil, prima capitală a regatului dacic înființat de Burebista. Ulterior, Cetatea Costești-Cetățuie a reprezentat un important punct strategic de apărare a căii principale de acces spre Sarmizegetusa Regia. Astăzi, ruinele sale vorbesc vizitatorilor despre măreția și rezistența poporului dac în fața incursiunilor romane.
Dealul Cetățuia, ales cu înțelepciune, oferea o vizibilitate perfectă spre Valea Mureșului. În plus, locul beneficia de o apărare naturală foarte bună prin pantele abrupte din partea superioară a dealului.
Ruinele vechilor turnuri, zidurile din blocuri masive de calcar și platformele de luptă îți dezvăluie ingeniozitatea constructorilor din acele vremuri. Cele patru temple patrulatere aflate în incinta fortificaţiei sau în apropierea acesteia conturează imaginea unei civilizații superioare și a complexității spiritualității dacice.
Ajuns aici, vei fi convins că ai atins nu numai o interesantă destinație turistică, ci și o piesă reprezentativă din tezaurul strămoșilor daci.
Îndrăznește să cunoști mai mult, mergând pe firul istoriei!
Particularități arhitecturale
Lucrările de construcție ale cetății Costești-Cetățuie s-au desfășurat între sfârşitul secolului al II-lea î.Hr. şi începutul secolului al II-lea d.Hr.
Tehnica de construcție a zidurilor este de tip elenistic. Zidurile erau realizate din blocuri de calcar dispuse în rânduri orizontale succesive. Cele două paramente erau legate între ele cu bârne din lemn, care erau fixate la capete în lăcaşuri numite babe. Între ele se afla o umplutură din pământ bătut și piatră. La construcția zidurilor au participat probabil meşteri greci.
Dintre artefactele descoperite la Costești-Cetățuie menționăm doar câteva: obiecte ceramice, greutăți pentru războiul de țesut, fusaiole, unelte de fier utilizate la muncile agricole, dar și în atelierele de tâmplărie și făurărie, arme și piese de harnașament. Nu lipsesc podoabele confecționate din argint sau bronz și nici imitațiile locale după monedele romane sau grecești.
În afara obiectelor manufacturate local, s-au descoperit și produse de import, cum ar fi recipientele sau piesele de mobilier din bronz, provenind în mare măsură din spațiul mediteraneean.
Dacă vrei să vezi câteva dintre artefactele descoperite la Costești-Cetățuie, vizitează Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Experiențe unice
Aflată la o altitudine de 705 m, fortificația de la Costești-Blidaru este mai greu accesibilă, dar nu imposibil de „cucerit”. Urcușul durează circa o oră, dar ajuns la cetate nu vei regreta efortul depus. Vei descoperi o arhitectură militară extrem de riguroasă și o tehnică originală de construcție a zidurilor, cunoscută sub numele de murus dacicus.
La aproximativ 20 km de Costești se află Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dacic, unde vei fi surprins de arhitectura religioasă monumentală din zona sacră.
Prioritatea principală este legată la fel de protejarea monumentelor
„Pentru că, și nu o spun eu, asta a spus-o profesorul Glodariu. Este foarte important, și suntem arheologi, este foarte important că descoperim o serie de vestigii, iar în cazul nostru vorbim despre vestigii dacice de cea mai mare importanță, dar este la fel de important și să le protejam. Pentru că nu ajunge doar actul acesta al descoperirii.
Trebuie să te gândești la cum le lași. Iar integritatea lor fizică a fost de multe ori pusă la mare încercare. La mare încercare. Și este în continuare pusă la mare încercare. La fiecare dintre cetățile din Munții Orăștie și nu numai. Nu o spun nici doar ca așa să fie să sune prețios așa, ci pur și simplu pentru că așa stau realitățile.”, mai spune, spre final, arhg. Răzvan Mateescu.
Dacă ai vizitat deja așezările Dacilor din Munții, îndreaptă-te spre Orăștie și fă un popas în Centrul istoric al orașului.
