La Muzeul Luvru, printre capodoperele care atrag anual milioane de vizitatori, există un tablou numit „Jucătorul de Șah” opera a pictorului Friedrich August Moritz Retzsch. Pictura îl reprezintă pe Diavol stând de o parte a unei table de șah și un bărbat pe partea opusă, cu capul sprijinit în mâini și o expresie a deznădejdii pe față foarte realistă de altfel.
Într -o zi ghidul muzeului explica turiștilor că omul din imagine și-a pierdut sufletul în fața Diavolului și părea că au în față o poveste simplă, despre eșec și pierdere. Dar lucrurile aveau să ia o turnură neașteptată. În grupul de turiști care admira tabloul se afla și un campion mondial la șah. Spre deosebire de ceilalți, acesta s-a oprit și a continuat să analizeze pictura cu mare atenție, chiar și după ce grupul s-a mutat către alte opere de artă minunate.
Fascinat de scena din fața lui, campionul nu și-a desprins ochii de la tablou și de la scena magică reprezentată. Ghidul, observând că acesta rămăsese îngândurat într-un colț al sălii, s-a întors spre el:
– Domnule, grupul a plecat mai departe. Sunteți bine?
Campionul a răspuns, fără să și întoarcă ochii de pe tablou:
– Mă uitam la pictură.
– Da, văd. Se numește„ Jucătorul de Șah”. Diavolul râde pentru că omul a pierdut partida, este șah mat.
Zâmbind enigmatic, șahistul a spus:
– Da, și eu am observat asta. Dar ceva nu se potrivește…am continuat să analizez totul, dar mai ales poziția pieselor de pe tabla de șah. Trebuie să știți că sunt campion mondial la șah. Oamenii obișnuiți văd aici un simplu tablou, cu o simplă scenă de șah pierdută, dar eu pot să văd dincolo de asta…să mai văd și altceva…
Intrigat, ghidul a întrebat:
– Ce altceva? Ce ați mai putea vedea?
Cu un zâmbet larg, campionul a rostit ferm:
– Partida nu este terminată! Nu este șah mat!!! Regele Alb mai are o mutare!
Cu adevărat! Această revelație simplă, dar profundă, schimbă întregul sens al tabloului. Ceea ce părea o partidă pierdută devine o luptă încă deschisă. Nu mai este vorba despre eșec, ci despre credință și speranță, despre o ultimă șansă.
Șahistul era Paul Morphy, campion mondial la șah, ce a fost invitat de un prieten să vadă o pictură valoroasă intitulată „Jucătorul de Șah”. În pictură, Satan era reprezentat jucând șah cu un tânăr, miza fiind sufletul tânărului.
Jocul ajunsese într-un punct în care era rândul tânărului să miște; dar era șah-mat. Nu exista nicio mutare pe care să o poată face fără să însemne înfrângere pentru el, așa că elementul puternic al picturii era expresia de disperare totală de pe fața tânărului, în momentul în care își dădea seama că își pierduse sufletul.
Morphy, care știa mai multe despre șah decât artistul, a studiat pictura o vreme, apoi a cerut o tablă de șah și piese. Așezându-le exact în aceeași poziție ca în pictură, a zis: „Îmi iau locul tânărului și fac mutarea.” Apoi a făcut mutarea care l-ar fi eliberat pe tânăr.
Câteodată, și în viață ni se pare că totul este pierdut. Problemele financiare par insurmontabile, relațiile se destramă, și viața pare că nu ne mai oferă soluții. În astfel de momente, ne identificăm cu omul din tablou și credem că am ajuns la sfârșitul drumului.
Poveste ne amintește un lucru important: Fie că vorbim despre credință în Dumnezeu, despre reziliență personală sau despre speranță, întotdeauna există o cale de ieșire. Poate nu este evidentă imediat, dar este acolo! Regele Alb mai are o mutare!
Așadar, data viitoare când simți că toate „piesele” tale sunt încolțite, amintește-ți că jocul nu s-a terminat până nu faci și ultimă mutare. Nu lăsa disperarea să te orbească. Ridică-ți privirea, analizează tabla de șah a vieții și găsește-ți mutarea salvatoare.
Diavolul nu poate câștiga niciodată atâta timp cât alegi să continui lupta și poți întoarce jocul în favoarea ta! Regele alb întotdeauna mai are o mutare!
Ceva în plus, Moritz Retzsch a făcut ilustrații pentru Faust al lui Goethe.
