În trimestrul III din 2025, pensia medie lunară a crescut ușor față de trimestrul precedent, ajungând la 2.941 de lei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate acestea, puterea reală de cumpărare a acestor venituri a scăzut, în timp ce raportul dintre pensionari și salariați s-a menținut la un nivel de 8 la 10, evidențiind presiunea tot mai mare asupra sistemului public de pensii.
Potrivit specialiștilor de la www.mrfinance.ro, dezechilibrele demografice și scăderea numărului de contribuabili vor accentua problemele în anii următori. „Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar.
Numărul mediu de pensionari în trimestrul III 2025 a fost de 4,92 milioane de persoane, în creștere cu peste 3.000 față de trimestrul anterior. Totodată, în mai 2025, peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat depășind 191 de miliarde de lei.
Nivel sub media europeană
Deși pensia medie nominală netă a reprezentat 60,2% din salariul mediu net – o creștere ușoară față de trimestrul anterior (+0,6%) –, România rămâne sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a venitului prin pensie.
Studiile indică o scădere accentuată a ratei de înlocuire pe termen lung, de la aproximativ 43% în prezent la 30% în 2042 și 24% în 2070. „Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. În același timp, rata natalității este la cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, ceea ce va accentua presiunea asupra sistemului public”, adaugă Soltinschi.
Disparități regionale și provocări demografice
Raportul pensionari-salariați variază semnificativ la nivel regional, de la 4 la 10 în București până la 14 la 10 în județul Teleorman. Piramida demografică arată că cel mai mare segment al populației în 2025 este reprezentat de persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, iar în 2040, cei peste 60 de ani vor constitui segmentul dominant, în timp ce baza populației active se va reduce considerabil.
Ce trebuie să facă viitorii pensionari
Specialiștii recomandă planificarea financiară personală pentru a asigura un trai decent la bătrânețe. „Sistemul public de pensii devine tot mai puțin capabil să asigure un trai confortabil la bătrânețe. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu, pentru a compensa limitările sistemului și scăderea puterii de cumpărare a pensiilor”, subliniază Ion Soltinschi.
Se vede preocuparea statului pentru asigurarea unui trai decent al cetatenilor sai.