Chiar și în locurile unde trecutul pare să fi rămas stăpân, iar clădirile părăsite par uitate de oameni, o pată de culoare poate schimba perspectiva. În zona Gării Iscroni, pe peretele unei căsuțe abandonate, a apărut o nouă pictură murală care transmite un mesaj simplu: „Timpul vieții e scurt, hai să-l facem mai curat.”
Lucrarea îi aparține artistului Paul Șerban și înfățișează o persoană și un iepure, într-o compoziție care îndeamnă la reflecție și compasiune. Pentru autor, pictura este un mod de a vorbi despre responsabilitatea pe care fiecare o are față de comunitate și față de generațiile care vor urma.
„Încerc să plantez pomi sub a căror umbră nu voi sta eu să mă odihnesc și de ale căror roade nu mă voi bucura eu, ci generațiile următoare. Consider că așa trebuie să gândim lucrurile. Sacrificăm timpul actual pentru un timp viitor mai bun”, spune Paul Șerban.
Artistul consideră că astfel de lucrări au un impact emoțional și îi pot face pe oameni să privească diferit spațiile pe lângă care trec zilnic. În opinia sa, fiecare are datoria de a lăsa ceva bun în urmă.
„Mesajul este unul simplu. Imaginea te duce cu gândul la compasiune și la faptul că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a oferi mai departe celorlalți. Dacă vrem ca timpul vieții noastre să lase ceva bun în urmă, trebuie să acționăm în acest sens”, afirmă acesta.
Paul Șerban este convins că schimbările nu apar peste noapte, ci prin pași mici și constanți.
„Mulți spun că nu putem schimba lumea. Nu o putem schimba pocnind din degete, dar putem urca treaptă cu treaptă. Dacă ne stabilim o direcție bună, fiecare pas și fiecare efort ne apropie de destinație.”
Odată cu această lucrare, artistul lansează și un apel către administrațiile din Valea Jiului, mediul de afaceri și oamenii care își permit să sprijine astfel de inițiative. El spune că există numeroase clădiri tehnice și construcții aflate în locuri vizibile care ar putea fi transformate prin artă.
„Eu sunt dispus să îmi ofer timpul, energia și manopera necesară realizării acestor lucrări. Aștept din partea comunității să punem mână de la mână pentru materialele necesare. Fiecare poate face puțin, iar, până la urmă, strop cu strop se umple paharul”, transmite Paul Șerban.
Că tot veni vorba de Adrian Păunescu:
Timpul vieții ni-i scurt,
Hai să-l facem curat
Trăiesc unii din furt,
Alții doar din ce-au dat,
Sunt săraci și bogați,
Lovesc lașii pe bravi:
Voi, ce-n lună zburați
Pân la cer va urcați
Pe spinări de noi sclavi.
Pe pământ avem de toate
Și mai bune, și mai rele,
Bune, rele,
Și-nchisori, și libertate,
Și-a putea, și nu se poate,
Și noroi, și stele.
Voi ce-n lună zburați
Cu-ale noastre izbânzi,
Nu uitați c-aveți frați
Pe planetă flămânzi.
Pâinea lor o mâncați
Printre stele zburând,
Voi degeaba zburați
Când cei subdezvoltați
Se târăsc pe pământ.
Pe pământ…
Lumea-i plină de răni
Și de doctori docenți,
Și de măști, și de vămi,
Și de mari inocenți:
Fiindcă nașteti copii
Apărați-i luptând,
Doborâți monștrii vii
Ce de-un veac de vecii
Dolii pun pe pământ.
Pe pământ…
Între cei care trag
Și acei ce sunt trași
Nu e loc de vreun steag,
E o groapă de pași.
Între ei sunt sudați
Cu un strâmb ideal,
Cum sunt bine legați
Condamnatul de lat
Și biciușca de cal.
Pe pământ…
Fii ai muncii, aveți
Nădușala pe piept
Cum stă nurca de preț
Pe-al madamelor piept.
Unii iau, ații fac,
Unii dorm, alții sunt,
Între înger și drac
Trage omul sărac,
Înhămat la pământ.
Pe pământ avem de toate
Și mai bune, și mai rele,
Bune, rele,
Și-nchisori, și libertate,
Și-a putea, și nu se poate,
Și ruină, și cetate,
Genii mari și frunți tembele,
Vânt ce stă și vânt ce bate,
Și martiri, dar și lichele,
Nedreptate și dreptate,
Și-a putea, și nu se poate,
Și noroi, și stele.
V-aţi întors de unde aţi plecat (in ’89)! Dar. partea fascinantă e că tot nu aţi înţeles ce s-a întâmplat cu voi!