Planul macabru al Rusiei care amenință direct România

Documente militare interceptate dezvăluie că Rusia are planuri de amploare pentru distrugerea infrastructurii critice din orașul Kherson, amenințând nu doar Ucraina, ci și întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv România. Potrivit materialelor obținute de Channel 24 de la grupul de hackeri „256 Cyber Assault Division”, trupele ruse intenționează să intensifice atacurile asupra centralei termice, stațiilor de tratare a apei și rețelelor de energie, după ce nu au reușit să cucerească orașul prin forță militară.

De la eliberarea Khersonului, orașul a fost supus unui asediu constant. În luna octombrie 2025, forțele ucrainene au înregistrat peste 9.000 de atacuri cu drone FPV în direcția Kherson. Civililor li s-au tras în mod deliberat în case, pe străzi și în mijloace de transport, iar echipamentele medicale și misiunile umanitare au fost vizate în mod sistematic. Zilnic, regiunea Kherson este bombardată cu 1.500–1.600 de proiectile de artilerie, în timp ce atacurile aeriene ghidate au crescut de la 250 în septembrie la peste 550 în octombrie.

Analiza documentelor interceptate arată că obiectivul Rusiei nu este doar cucerirea orașului, ci transformarea acestuia într-o zonă nelocuibilă, prin distrugerea infrastructurii critice și crearea unui dezastru ecologic la scară largă. Trupele ocupante plănuiesc să traverseze râul Nipru și să cucerească cartierul Korabel, vizând infrastructura vitală și sistemele de apă și energie. În paralel, intenționează să continue atacurile asupra centrului regional, folosind drone și rachete balistice pentru a paraliza complet funcționarea orașului.

Specialiștii citați de Channel 24 avertizează că distrugerea centralei termice și a rețelelor de distribuție a energiei va declanșa un efect „domino”: stațiile de pompare a apei, stațiile de epurare și sistemele de canalizare vor înceta să funcționeze. În Kherson, aproximativ 100–110 mii m³ de apă pot fi afectate zilnic, ceea ce va opri alimentarea cu apă potabilă și va afecta grav spitalele, care nu vor mai putea desfășura operații, steriliza instrumentele sau efectua dialize. Stațiile de pompare a apei uzate vor fi depășite în 6–12 ore, ceea ce va conduce la revărsarea canalizărilor și deversarea apelor reziduale neepurate în fluviul Nipru.

Estuarul Dnipro-Bug, o zonă de peste 800 km² unde apele dulci ale Niprului se amestecă cu apele Mării Negre, reprezintă un ecosistem unic, cu zone de reproducere pentru pești și biofiltre naturale, precum scoicile și mușchii. Experții avertizează că contaminarea cu ape uzate, materie organică, metale grele și agenți patogeni poate distruge aceste habitate, compromițând complet biodiversitatea locală și provocând dispariția unei generații întregi de pești.

Curentul marin specific, caracterizat prin două cicluri de rotație inversă în vest și est, va transporta substanțele toxice către coastele României, Bulgariei și Turciei. Aceasta poate duce la pierderi semnificative pentru pescuit și turism: contaminarea peștelui, scăderea productivității scoicilor și afectarea plajelor turistice de la Constanța, Mamaia și Venus-Mangalia. Estimările economice indică pierderi de 50–100 milioane de euro pentru pescuit, aproximativ 30 milioane de euro pentru exporturile de scoici și 200–400 milioane de euro pentru turism.

Mai mult, contaminarea cu cianobacterii și alte organisme din apa poluată poate provoca „alge toxice”, cu efecte nocive asupra sănătății umane și ecosistemului marin. Aceste fenomene, deja accentuate de distrugerea hidrocentralei Kakhovka în 2023, riscă să transforme Marea Neagră într-un spațiu aproape lipsit de pești și resurse acvatice în următorii ani.

Experții consultați de Channel 24 consideră că singura modalitate de a preveni un asemenea dezastru ecologic este stoparea imediată a agresiunii rusești. România, ca aliat al Ucrainei și țară riverană, se află pe linia întâi a impactului, fiind direct afectată prin poluarea fluviului și a Mării Negre.