Premieră în România: Se cere canonizarea lui Eminescu 

Președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, academicianul Mihai Cimpoi, pledează public pentru canonizarea poetului Mihai Eminescu.

Joi, 5 februarie, revista „Literatura și Arta” a publicat o „Pledoarie pentru canonizarea lui Eminescu” semnată de Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Europene de Științe și Arte, potrivit unui comunicat.

Este pentru prima dată când o personalitate științifică și culturală de o asemenea anvergură pledează public pentru canonizarea lui Eminescu.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este chemat să analizeze propunerea canonizării lui Eminescu, dezbătută și susținută frecvent în cele 14 Congrese Mondiale ale Eminescologilor, după cum se arată în

Pledoaria semnată de Mihai Cimpoi

PLEDOARIE PENTRU CANONIZAREA LUI EMINESCU

În cele 14 Congrese Mondiale ale Eminescologilor desfășurate la Chișinău s-a pus frecvent problema canonizării lui Eminescu, acest act eminamente istoric întrunind criteriile esențiale, constând în:

·       prin personalitatea sa intelectuală și artistică, demonstrată atât de larga recunoaștere națională prin figurile proeminente ale culturii românești (Titu Maiorescu care vorbește primul, încă în anul plecării la cele eterne, 1889, despre personalitatea sa europeană și de calitatea de poet al timpului modern, Nicolae Iorga care vede în el ,,o sinteză a sufletului românesc”, Constantin Noica ce-l identifică cu ,,omul deplin al culturii românești”), prin alți creatori de valori eminenți precum Tudor Arghezi, Octavian Goga, Lucian Blaga, George Topîrceanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, de întreg procesul de receptare de generații întregi iar, pe plan internațional de mari critici și istorici literari, traducători și oameni de cultură, concretizat în traducerea în 86 de limbi și în prezentările făcute în peste 150 de țări ale lumii;

·       prin reprezentarea simbolică a imaginii României pe întregul mapamond, alături de cea a lui Ștefan cel Mare și Sfânt;

·       prin martiriul unic în istorie;

·       prin recunoașterea rolului fundamental al Bisericii, denumită drept ,,maică spirituală a poporului român”;

·       prin elogiul valoric suprem, adus preoților-cărturari, poeți și tipografi, precum Mitropolitul Dosoftei, Mitropolitul Varlaam;

·       prin faptul că ne încadrează cu personalitatea și opera sa în dialogul valoric european și universal;

·       prin susținerea valorilor morale și spirituale – imperativ și al timpurilor noastre încercate dramatic;

·       prin statutul, unanim recunoscut, de poet național al tuturor românilor;

·       prin promovarea Ideii europene și, în mod anticipat, instituționalizării Uniunii Europene.

Canonizarea lui Eminescu, propusă constant de mai mulți oameni de cultură, de eminescologi, precum Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu și acum de profesorul Sorin Ilieșiu printr-o scrisoare adresată Preafericitului Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, publicată în ,,Literatura și arta” din 15 ianuarie 2026, ar constitui un act reparator față de Poetul ce ne reprezintă pe noi, românii, pe ,,bina (= scena) cea mare a lumii”, de care vorbea în opera sa genială.

5 februarie 2026