Primării fără primari. Unde trebuie organizate alegeri locale parțiale

Mai multe localități din România au rămas fără primari, după ce unii au decedat, alții au demisionat sau au fost realeși pentru alte funcții. În aceeași situație sunt unitățile administrativ-teritoriale ai căror primari au probleme de integritate, sunt condamnați sau se află sub măsuri restrictive de libertate dispuse de către magistrați, în cadrul dosarelor penale în care sunt cercetați.

Potrivit președintelui Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, în 15 localităţi din România ar trebui organizate alegeri parţiale deoarece aceste unităţi administrativ-teritoriale au rămas fără primari.

„Am prezentat Guvernului trei informări în care am comunicat înainte ca acest Guvern să fie demis prin moţiune de cenzură care sunt unităţile administrativ-teritoriale unde ar trebui organizate alegeri parţiale. Lista s-a mărit între timp, astăzi sunt 15 unităţi administrativ-teritoriale unde ar trebui organizate alegerile parţiale”, a declarat Adrian Ţuţuianu, marţi, într-o conferinţă de presă.

Astfel, alegeri locale parțiale ar trebui organizate în comuna Chiuza din judeţul Bistriţa-Năsăud, comuna Augustin din judeţul Braşov, comuna Zărneşti din judeţul Buzău, oraşul Lehliu-Gară din judeţul Călăraşi, oraşul Huedin din Cluj, comuna Stolnicel-Prăjescu de la Iaşi, comuna Gogoşu din Mehedinţi, comuna Sânger din Mureş, comuna Nicolae Titulescu din judeţul Olt, comuna Ciorani din judeţul Prahova, comuna Vatra Moldoviţei din judeţul Suceava, comuna Pesac din Timiş și comuna Urecheşti din judeţul Vrancea. Și la Primăria  Sectorului 6 al Capitalei este nevoie de un primar, după ce Ciprian Ciucu a plecat la Primăria București.

Preşedintele AEP s-a referit şi la situaţia de la Mangalia, unde mandatul primarului a fost revocat, înainte de termen, în baza ordinului emis de prefectul județului Constanța.

Citește aici: Oraș rămas fără primar din cauza unui dosar penal

„Ieri am citit în presă despre situaţia de la Mangalia. Rămâne să vedem dacă va fi atacat ordinul prefectului care constată încetarea de drept a mandatului de primar”, a transmis Adrian Ţuţuianu.

El a explicat motivele pentru care posturile de primar au devenit vacante în acele localităţi.
„Dacă ne referim la cazurile pentru care posturile de primar au devenit vacante avem condamnări definitive în instanţă la Ciorani, Vatra Moldoviţei şi Urecheşti, deces al primarului în funcţie la Stolnicel-Prăjescu, Gogoşu şi Pesac, demisii la Zărneşti, Huedin şi Sectorul 6 Bucureşti, incompatibilitate la Chiuza stabilită definitiv, imposibilitatea exercitării funcţiei datorită măsurilor privative stabilite de instanţă la Augustin, Lehliu-Gară şi se adaugă Mangalia, pierderea calităţii de membru de partid la Nicolae Titulescu şi referendumul local pentru demitere la Sânger”, a mai afirmat preşedintele AEP.
El a adăugat că data de organizare a alegerilor locale parţiale va fi decisă de un guvern cu puteri depline.

În aceeași conferință de presă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că au fost verificaţi de la începutul acestui an peste 152.000 de alegători cu vârsta de peste 90 de ani, iar peste 15.400 de persoane au fost radiate din Registrul Electoral deoarece sunt decedate. De asemenea, Ţuţuianu a menţionat că alte 17.000 de persoane sunt probabil decedate, dar nu există documente justificative în acest sens. El a mai afirmat că statul nu are o evidenţă a românilor decedaţi în străinătate, aşa cum nu se cunoaşte nici situaţia celor din Republica Moldova şi Ucraina.