Prognoză ING: Alertă de inflație și contracție economică

Noile estimări publicate de ING Bank conturează un scenariu macroeconomic marcat de volatilitate, unde riscurile geopolitice devin principalul determinant al evoluției economiei românești. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a propulsat deja cotațiile petrolului Brent peste pragul de 110 dolari, determinând banca să anticipeze o accelerare a inflației către un vârf de peste 10% în primăvara acestui an și o contracție a PIB-ului în primele două trimestre. Scăderea lichidității și presiunile de depreciere asupra cursului EUR/RON limitează semnificativ marja de manevră a Băncii Naționale, stabilitatea prețurilor depinzând direct de durata și intensitatea perturbărilor de pe piețele energetice globale.

Inflația, revizuită în sus

ING estimează acum o inflație medie de 7,9% în 2026, în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Potrivit băncii, rata anuală a inflației ar putea depăși 10% în lunile martie–aprilie, în principal din cauza scumpirii energiei.

Revizuirea vine în contextul în care tensiunile geopolitice au dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale. În același timp, prognoza de inflație pentru zona euro a fost majorată de la 2,1% la 2,8%, indicând un impact mai larg asupra economiilor europene.

Pentru România, evoluția inflației limitează opțiunile de politică monetară. Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu presiunea de a menține stabilitatea prețurilor, într-un context în care spațiul de intervenție este redus.

Energie scumpă și efecte în lanț

Prețul petrolului Brent a depășit nivelul de 110 dolari pe baril, după intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv atacuri asupra unor infrastructuri energetice din Iran și Qatar.

În acest context, ING a revizuit semnificativ în sus prognozele pentru petrol și gaze. Pentru țițeiul Brent, media anuală este estimată acum la 82 de dolari pe baril, față de 68 de dolari anterior. În cazul gazelor naturale, media anuală a fost majorată la 41 euro/MWh.

Evoluția prețurilor la energie se transmite rapid în economie, influențând costurile de producție, transport și, implicit, prețurile finale plătite de consumatori.

Cursul valutar: stabilitate aparentă, presiuni reale

Deși cursul EUR/RON a înregistrat o evoluție relativ stabilă în ultima perioadă, ING atrage atenția că această stabilitate ar putea fi susținută prin intervenții ale BNR.

Volumul ridicat al tranzacțiilor sugerează implicarea băncii centrale în piață, chiar dacă nu la nivelul intervențiilor din mai 2025. În condițiile actuale de aversiune globală la risc, presiunile de depreciere asupra leului persistă.

Analiștii avertizează că, dacă volatilitatea globală continuă, menținerea cursului la nivelurile actuale ar putea deveni tot mai costisitoare. În același timp, o eventuală depreciere ar alimenta suplimentar inflația.

Lichiditatea din piață, în scădere

Excesul de lichiditate din piața monetară, care ajunsese la aproximativ 45 de miliarde de lei în februarie, s-a redus în urma recentelor turbulențe.

Această scădere a lichidității a fost însoțită de o creștere a volatilității implicite a cursului valutar, semnalând o ajustare a condițiilor financiare. Fenomenul este considerat însă mai puțin amplu decât în episoadele anterioare de tensiune.

Reducerea lichidității poate influența dobânzile interbancare și poate crește sensibilitatea piețelor la șocuri externe.

Economia: contracție urmată de revenire

ING anticipează o contracție a economiei românești în prima jumătate a anului 2026, cu scăderi anuale de 0,7% în primul trimestru și 0,8% în al doilea trimestru.

Pentru întregul an, creșterea economică este estimată la 0,6%, susținută de o revenire în a doua parte a anului. Prognoza indică un avans de 0,3% în trimestrul al treilea și 2,8% în trimestrul al patrulea.

Pentru 2027, estimarea de creștere economică este de 2,8%, sugerând o posibilă consolidare a revenirii economice.

Scenarii dependente de evoluția conflictului

Prognozele ING sunt construite pe baza unui scenariu central în care conflictul din Orientul Mijlociu se va detensiona treptat în următoarele săptămâni, deși vor continua episoade de intensitate redusă.

În scenariul optimist, ostilitățile s-ar încheia rapid, iar fluxurile comerciale și energetice ar reveni la normal. În scenariul negativ, conflictul ar putea continua pe termen mai lung, afectând în mod persistent piețele energetice și rutele maritime, inclusiv Strâmtoarea Ormuz.

Un astfel de scenariu ar menține presiuni ridicate asupra prețurilor și ar accentua incertitudinea economică la nivel global.