Escaladarea tensiunilor din Golf și efectele asupra rutelor comerciale internaționale încep să se reflecte tot mai clar în prognozele economice globale, inclusiv în cele care vizează România. Întârzierile în transportul energiei și al altor mărfuri determină analiștii să își ajusteze estimările: inflația este revizuită în creștere, în timp ce perspectivele de creștere economică sunt temperate.
Un raport al ING Bank analizează impactul conflictului din regiune prin trei scenarii distincte: unul de bază, care presupune perturbări temporare fără daune structurale majore, un scenariu optimist, în care conflictul se încheie rapid, și unul pesimist, caracterizat de prelungirea ostilităților și de riscuri semnificative pentru transportul energetic prin zone strategice precum Strâmtoarea Ormuz.
În scenariul de bază, specialiștii vorbesc despre un șoc de ofertă, care afectează lanțurile de aprovizionare fără a reduce încă în mod permanent producția. Totuși, dacă blocajele persistă, acestea pot genera efecte structurale, amplificând presiunile asupra prețurilor. În acest context, inflația este principala variabilă afectată, creșterile estimate fiind mai accentuate decât scăderile prognozate pentru activitatea economică.
Pentru România, noile estimări indică o accelerare semnificativă a inflației în prima parte a anului 2026: 9,7% în primul trimestru și 10,4% în al doilea. Ulterior, ritmul ar urma să încetinească la 6% în trimestrul al treilea și 5,4% în ultimul trimestru. Media anuală este revizuită la 7,9%, peste nivelul anticipat anterior. Pentru 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 4%.
În paralel, perspectivele de creștere economică sunt ajustate în jos. Economia României ar putea înregistra contracții în prima jumătate a anului, de -0,7% și -0,8% în primele două trimestre. Dacă aceste evoluții se confirmă, ar marca intrarea oficială în recesiune, după două trimestre consecutive de scădere în a doua parte a anului precedent. O revenire modestă este estimată pentru a doua jumătate a anului, astfel încât creșterea economică totală în 2026 ar ajunge la doar 0,6%, urmând să accelereze la 2,8% în 2027.
Piața valutară reflectă, la rândul ei, tensiunile externe. Cursul euro/leu a rămas relativ stabil până la începutul lunii martie, însă intervențiile semnificative din piață au contribuit la limitarea unei deprecieri mai rapide. În condițiile în care aversiunea globală față de risc persistă, analiștii nu exclud o ajustare ascendentă a cursului într-un orizont mai apropiat decât cel anticipat anterior.
Situația pune presiune suplimentară asupra Banca Națională a României, care se confruntă cu un echilibru dificil. Pe de o parte, menținerea stabilității cursului devine tot mai costisitoare într-un climat financiar tensionat. Pe de altă parte, o eventuală depreciere a leului ar alimenta și mai mult inflația, deja impulsionată de creșterea prețurilor la energie.
În același timp, pe piața monetară internă se observă o reducere a lichidității, semnalată de creșterea volatilității cursului de schimb. Deși diminuarea excedentului de lichiditate rămâne moderată comparativ cu episoadele anterioare, aceasta ar putea influența evoluția dobânzilor. În scenariul actual, prima reducere a ratei dobânzii este anticipată pentru luna august, cu o relaxare totală de 75 de puncte de bază până la finalul anului.
Cum sa nu crească preturile daca aiuritul a hotărât să contribuie peste tot financiar prin donații: republica moldova, ukraina și pentru Orientul mijlociu? Vezi in aceasta dimineață că, un zburator militar GLEX a ajuns iar în Chișinău pentru aprovizionare din ukraina pentru Dubai: militari, drone și ce mai au?! Cred că în maximum 2-3 ore decolează din Chișinău spre Dubai încărcat bine. Sunt înregistrări video pe YouTube in legătură cu contribuția militarilor ukrainei in Orientul mijlociu, este cât se poate de real! De unde sa se extindă ukraina daca nu din donații pe spatele sărăciților din europa?!
Inflație de 10% reprezintă o veste bună.