Războiul apei: Buzoianu cere demisii, operatorul o contrazice, populația suferă

Livrarea apei potabile în cele 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița afectate de oprirea alimentării urmează să fie reluată începând de luni, 8 decembrie, potrivit anunțului făcut de ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Aceasta susține că responsabilitatea pentru situația creată este împărțită între Administrația Bazinală Buzău–Ialomița și operatorul de apă ESZ Prahova, în timp ce operatorul local acuză Ministerul Mediului și Apele Române de „decizii hazardate”. 

Livrarea apei, estimată să reînceapă luni

Ministra Mediului a explicat că procesul tehnologic necesar reluării alimentării cu apă se află „la jumătatea primei etape de tratare”, iar toate instituțiile implicate mențin calendarul anunțat, care indică reluarea furnizării în data de 8 decembrie.

„Au fost alocate din nou mai multe resurse de apă prin Consiliul Național pentru Situații de Urgență și suntem în legătură și cu Transelectrica, care s-au mobilizat exemplar”, a declarat Buzoianu, precizând că procesele fizico–chimice de tratare sunt „în desfășurare și nu pot fi grăbite”.

Deși operatorul ESZ Prahova anunțase inițial că va avea nevoie de 72 de ore, în ultimele zile acesta a avansat constant termenul de șase zile, termen pe care autoritățile centrale încearcă să îl mențină.

Ministerul Mediului: „ESZ știa riscurile și nu le-a comunicat”

Diana Buzoianu afirmă că operatorul ESZ Prahova „știa că există riscul de creștere a turbidității apei”, dar nu a ridicat problema într-o ședință tehnică organizată în luna octombrie la nivel local.

Ministra spune că documentele tehnice emise de Apele Române și Ministerul Mediului au fost transmise operatorului și autorităților locale împreună cu „condiții clare” privind monitorizarea evoluției hidrometeorologice.

„Operatorul ESZ, care era de față, era singurul care putea să spună dacă o creștere a turbidității putea duce la un risc de lipsă de apă. Nu a luat cuvântul în ședință”, a precizat aceasta.

În prezent, Corpul de Control al ministerului verifică documentele și modul în care s-au derulat procedurile.

Două instituții locale, indicate drept responsabile. Ministra cere demisii

Potrivit ministrei Mediului, responsabilitatea este împărțită între Administrația Bazinală Buzău–Ialomița și operatorul ESZ Prahova.

„Am cerut demisia ambilor directori. Este evident că au ascuns informații în ultimele trei zile”, a afirmat Buzoianu, acuzând faptul că autoritățile locale nu au recunoscut la timp că „nu vor mai avea apă industrială suficientă pentru operatorul energetic”.

Ministra a respins și solicitarea de demisie venită din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, spunând că deciziile care au dus la actuala criză „au fost luate ani la rând de oameni politici promovați chiar de partidele care cer astăzi demisia”.

Sindicatul din Apele Române cere demiterea ministrei Buzoianu

În paralel, Sindicatul Mureșul din Apele Române (SMAR) a solicitat marți demisia sau demiterea ministrei, acuzând numirile făcute în conducerea ANAR și gestionarea deficitară a situației.

Liderul SMAR, Cornel Brișcaru, susține că „sistemele critice ale României au fost puse în pericol” din cauza lipsei de competență de la nivelul conducerii ANAR și a reacției „insuficiente și contradictorii” a ministerului în timpul crizei.

Poziția ESZ Prahova: „Nu noi suntem vinovați”

Operatorul ESZ Prahova respinge acuzațiile ministrului și ale autorităților centrale, pe care le consideră „mincinoase” și „manipulatorii”.

„Situația actuală este rezultatul direct al deciziilor hazardate ale ANAR și Ministerului Mediului”, a transmis compania, într-un comunicat.

ESZ acuză autoritățile centrale că au dispus scăderea nivelului apei în Barajul Paltinu fără fundamentare tehnică și fără consultarea operatorului, generând:

• reducerea volumului de apă brută disponibilă,

• destabilizarea proceselor de tratare,

• presiune pe sistemul de alimentare,

• risc asupra continuității serviciului public.

Operatorul mai invocă turbiditatea excepțională cauzată de precipitațiile masive, susținând că nicio stație de tratare nu poate funcționa normal în astfel de condiții. De asemenea, atrage atenția că infrastructura pe care o administrează este veche de peste 50 de ani și că nu are drept legal să realizeze investiții majore.

Zeci de mii de oameni, fără apă potabilă

Criza a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de locuitori din 12 localități prahovene și una din Dâmbovița. În urma unei hotărâri a CNSU, populația primește apă potabilă de la Rezervele de Stat, distribuită cu sprijinul IGSU și al autorităților locale.

Potrivit IGSU, problemele au apărut după scăderea nivelului din acumularea Paltinu — necesară unor lucrări hidrotehnice — combinată cu creșterea turbidității cauzată de fenomene hidrologice severe.

Impact economic: centrala OMV Petrom de la Brazi, oprită

Pe fondul restricțiilor de apă industrială, OMV Petrom a anunțat oprirea neplanificată a centralei electrice Brazi, una dintre cele mai mari din țară.

Compania a transmis că a notificat oprirea conform legislației REMIT și va actualiza informațiile pe măsură ce situația evoluează.

Casian-Pavel Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a anunțat la Digi 24 că începând de luni centrala va fi repusă treptat în funcțiune.

O criză cu multe semne de întrebare

În timp ce reluarea furnizării este așteptată pe 8 decembrie, cauzele care au dus la această situație rămân disputate. Ministerul Mediului, Apele Române și operatorul local își pasează reciproc vina, iar ancheta Corpului de Control este în desfășurare.

Până la finalizarea analizelor, populația și operatorii industriali depind de măsuri temporare, într-una dintre cele mai grave crize de alimentare cu apă din ultimii ani în zona Prahova–Dâmbovița.