Războiul banilor Guvern – Înalta Curte, la CCR. ”Este fără precedent”

”Un aspect pe care l-am decis astăzi în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a explicat Bolojan, joi, la finalul şedinţei de Guvern.

El a susținut că ”instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, act ce reprezintă ”o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

”În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a menționat acesta.

Ministerul de Finanțe, potrivit acestuia, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

”La propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare. O astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite, pentru că dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu i s-au alocat sumele așa cum consideră de cuviință, ar putea obține pe calea contenciosului administrativ obligarea Ministrului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalități. (…) Practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege, deși neexecutarea atrage niște penalități enorme. (…) De asemenea, sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune ca alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, destul de serios, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să le facă”, a mai spus premierul interimar.

Reacţia instanţei supreme

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a transmis, joi, că este ”fără precedent” ca, înainte de soluţionarea unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.

Înalta Curte precizează, joi, într-un comunicat de presă, că a luat act de declaraţiile publice formulate de prim-ministrul Ilie Bolojan privind intenţia Guvernului de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluţionare.

”Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competenţelor constituţionale ale fiecărei autorităţi publice”, au transmis reprezentanţi ÎCCJ.

Ei au precizat că un Guvern demis nu ar avea competenţe pentru iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale.

”Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluţionarea definitivă a unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice public conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmaţii provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuţiilor constituţionale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexităţi cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie”, a mai anunţat ÎCCJ.

Reprezentanţii Înaltei Curţi consideră că o astfel de conduită afectează independenţa justiţiei.

”O asemenea conduită afectează independenţa justiţiei şi încrederea cetăţenilor că litigiile sunt soluţionate exclusiv în faţa instanţelor, pe baza legii şi a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spaţiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susţin în faţa instanţei de judecată. Independenţa justiţiei presupune ca procesele să fie soluţionate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, şi nu influenţate de declaraţii publice ale uneia dintre părţile aflate în litigiu”, au mai transmis reprezentanţii ÎCCJ.

Reamintim că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite. ICCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.