Prețul petrolului a crescut după ce armata americană a atacat o insulă din Strâmtoarea Hormuz, iar Teheranul a ripostat în Iordania.
Armata SUA a lovit două lansatoare de rachete iraniene amplasate pe o insulă din Strâmtoarea Hormuz, marcând primul atac american asupra forțelor iraniene din ultimele peste 30 de zile. Iranul a ripostat rapid, lansând rachete asupra Iordaniei, scrie FT.
Căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a declarat că forțele americane au observat membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene pregătind lansarea unor rachete și mine marine în Strâmtoarea Hormuz. Ca urmare, armata americană a atacat două lansatoare de pe insula Larak.
Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Iranul a lansat, ca represalii, „câteva rachete” asupra Iordaniei. Acestea au fost interceptate de forțele americane.
Schimbul de focuri a determinat o creștere temporară a prețului petrolului, care a depășit 90 de dolari pe baril. Traderii au evaluat riscul ca reluarea confruntărilor să afecteze din nou transporturile de petrol din Orientul Mijlociu.
„Noile atacuri asupra Iranului subliniază fragilitatea procesului de detensionare, dar și hotărârea Gărzilor Revoluționare de a îngreuna libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz”, a declarat Michael Alfaro, director de investiții al fondului de hedging Gallo Partners.
Acesta a descris situația drept „un butoi cu pulbere fără sfârșit”, care continuă să mențină o primă de risc în prețurile petrolului.
Atacul american pare să fi fost mai restrâns și mai precis decât ultimele lovituri cunoscute împotriva Iranului, efectuate pe 29 iulie. Atunci, forțele SUA au lovit „zeci” de ținte într-o operațiune de bombardament desfășurată pe parcursul a aproximativ două ore.
Luna trecută, SUA și Iranul au fost implicate timp de aproximativ trei săptămâni într-un schimb de lovituri reciproce, care a alimentat temerile privind izbucnirea unui război pe scară largă. Confruntările nu au dus însă la redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz și nici la prăbușirea regimului de la Teheran.
Ulterior, Washingtonul și-a concentrat eforturile asupra războiului economic, încercând să determine Teheranul să capituleze.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat luni extinderea sancțiunilor secundare împotriva Iranului și a avertizat că unele măsuri ar putea afecta grav sistemul financiar global.
Bessent nu a recurs însă până acum la ceea ce el numise anterior „D-Day economic” împotriva Iranului și nu a stabilit un termen-limită pentru ca partenerii comerciali ai Teheranului să se conformeze sancțiunilor.
Până în prezent, Washingtonul a limitat măsurile la retragerea accesului la sistemul financiar american pentru sucursalele unei bănci egiptene din Emiratele Arabe Unite.
Prudența manifestată de administrația americană indică reticența Washingtonului de a viza instituții financiare importante care contribuie la finanțarea regimului iranian, inclusiv bănci și entități susținute de stat din China. O astfel de decizie ar putea destabiliza suplimentar economia mondială și piețele financiare.
Bessent a declarat duminică pentru Associated Press că SUA vor anunța în următoarele zile măsuri împotriva unei alte bănci.
Conflictul dintre SUA și Iran a ajuns în impas
Războiul dintre SUA și Iran, care durează de șase luni, a ajuns într-un punct mort, iar negocierile dintre Washington și Teheran s-au prăbușit.
Președintele american Donald Trump nu a reușit până acum să pună capăt conflictului, care a alimentat inflația și este nepopular în rândul alegătorilor americani, în perspectiva alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie.
La Teheran, Gărzile Revoluționare au anunțat duminică faptul că forțele lor aerospațiale au lansat un atac de represalii asupra infrastructurii tehnice și de mentenanță, precum și asupra pozițiilor avioanelor de luptă de la două baze americane din Iordania. Atacul ar fi utilizat rachete balistice și drone.
Gărzile Revoluționare au susținut că Statele Unite nu vor putea „slăbi controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz prin agresiune” și au amenințat că vor „răspunde cu forță” la fiecare atac.
IRGC a mai afirmat că loviturile americane au ucis mai mulți militari și civili iranieni.
Purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluționare, Hossein Mohebbi, a calificat atacul american drept o „greșeală strategică și fatală”, despre care a spus că „va schimba balanța în defavoarea celor care au conceput-o”.
Chiar dacă atacul american pare să fi fost limitat, schimbul de focuri dintre Washington și Teheran creează riscul unei noi escaladări și al revenirii la confruntări directe între cele două state.
Hawkins a declarat că armata americană a finalizat săptămâna trecută operațiunea de deminare a rutelor internaționale de navigație din Strâmtoarea Hormuz.
Înainte ca SUA și Israelul să declanșeze războiul împotriva Iranului, în februarie, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale transportate la nivel mondial traversau această cale navigabilă strategică.
Statele Unite mențin în continuare o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Potrivit CENTCOM, de la jumătatea lunii iulie, forțele americane au deschis focul asupra a trei nave comerciale pentru a le imobiliza și au întors din drum peste 80 de nave.
„Forțele SUA monitorizează îndeaproape zona și sunt pregătite să protejeze libera circulație a comerțului” prin Strâmtoarea Hormuz, a declarat Hawkins.
Totuși, în perimetrul acestei insule Larak au instituit blocada americanii, tot prin aceasta zonă circula navele maritime încărcate cu tot ce se poate fura(declarația lui Trump) din golful Persic, cum de au bombardat-o daca deja americanii au blocada în zona? Cum sa bombardeze atâta timp cât există nave de pescuit și turistice in afara de nave care transporta orice marfa din zona, dar nu sunt americane(orele 6,26 trafic maritim), sunt și norvegiene nu numai iraniene și Panama cu ale altor țări. Destabilizare în acea zonă, conflict puternic în zona ukraina -rusica, nebuloasa în zona China și culmea, la granita Letoniei cu Belarus au instalat o bază militară în sens provocator și tot pentru destabilizare. Nu poți cataloga aceste acțiuni ca om normal la cap.
Admiratie pt iranieni ! Raspund agresiunii .
Ca de obicei, americanii au presionat diferite nave comerciale să iasă din golf pe traseul indicat de marina SUA. Rezultatul a fost că o navă a lovit 2 mine care au explodat și au avariat nava. Drept urmare, celelalte nave comerciale au făcut cale întoarsă. Supărați că nu le-a ieșit pasența, americanii au bombardat două lansatoare de rachete ieftine, purtătoare de mine marine, de pe insula Larak. Ca de obicei iranienii au ripostat doborând o dronă MQ9 americană foarte scumpă și au bombardat bazele americane. Cum e obiceiul americanii au declarat că deși nu prea mai au interceptoare Patriot au doborât toate rachetele iraniene fără excepție. Vor apărea și pozele satelitale cu distrugerile provocate bazelor americane. Faceți bilanțul și vedeți dacă a meritat atacul asupra insulei Larak.
Eu, când văd ușurința cu care Pentagonul își asumă pierderile suferite în războiul cu Iranul care dintr-un anumit punct de vedere merge catastrofal pentru americani, mă tot gândesc că nu Iranul este obiectivul armatei americane ci China. Sufocarea Chinei prin interzicerea accesului la resursele de petrol ale lumii. Petrolul Venezuelei care oricum era și este exploatat într-o foarte mică măsură, infimă chiar raportat la volumul resurselor existente, a fost confiscat de americani. În ce privește Strâmtoarea Ormuz, practic nu Iranul blochează accesul ci marina SUA, iranienii pretinzând doar taxele care le corespund pentru a lăsa cale liberă. Cei care se opun trecerii cu taxe sunt americanii deși SUA se găsesc la peste 10 mii de km distanță. E tot mai clar că China e obiectivul. Târgul care va fi propus de Trump va fi pământuri rare contra acces la petrol. Cinezii dacă ar avea boașe ar trebui să-și trimită spre zona golfului navele comerciale escortate de marina militară chineză.