Explicațiile CAB în scandalul Recorder: 86% din dosarele de corupție erau deja prescrise

Curtea de Apel București, prin președinta Liliana Aresnie, a transmis o informare publică în care respinge acuzațiile apărute în reportajul Recorder privind presupuse modificări arbitrare ale completurilor de judecată, susținând că acestea au avut exclusiv cauze legale și obiective. Conducerea instanței afirmă că nu a fost solicitat un punct de vedere înainte de publicarea materialului și că demersul său are un caracter strict informativ, nu polemic.

Potrivit CAB, modificările de completuri sunt reglementate de lege și au fost determinate, în ultimii trei ani, de pensionări, promovări, detașări, concedii de maternitate, integrarea judecătorilor nou-promovați sau de gestionarea unor dosare cu complexitate ridicată. În total, au fost înregistrate 361 de modificări, cea mai mare pondere fiind reprezentată de integrarea judecătorilor noi (aproape 40%).

Referitor la dosarele de corupție, Curtea arată că peste 86% dintre cauze erau deja prescrise la momentul sesizării instanței, iar în celelalte cazuri prescripția a intervenit la intervale foarte scurte, ceea ce ar exclude posibilitatea influențării soluțiilor prin schimbarea completurilor. CAB susține că prescripțiile au fost consecința vechimii dosarelor și a disfuncționalităților legislative anterioare, nu a activității instanței.

Redăm, integral, cele nouă puncte ale informării publice transmise de   Curtea de Apel București

1. Câteva principii de organizare și funcționare

Curtea de Apel București își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu:

⁃ principiul legalității;

⁃ independența judecătorului;

⁃ repartizarea aleatorie a cauzelor;

⁃ respectarea regulilor stabilite de legislația în vigoare și de hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii.

Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanței a avut și are ca unic scop asigurarea continuității actului de justiție și a funcționării normale a completurilor de judecată.

În mod esențial, este de subliniat că nicio mutare de la o instanță la alta, delegare sau detașare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituțional al inamovibilității, care garantează independența judecătorului și îl protejează împotriva oricărei ingerințe administrative sau presiuni externe.

2. Cadrul legal aplicabil

Legislația și regulamentele în vigoare prevăd în mod expres situațiile în care componența completurilor de judecată poate fi modificată. Aceste situații nu reprezintă o opțiune discreționară a conducerii instanței, ci consecința unor împrejurări obiective, care impun intervenții administrative obligatorii. Potrivit legii, completurile de judecată se constituie la începutul fiecărui an și rămân stabile pe tot parcursul acestuia, cu excepția unor situații în care modificarea se impune din motive obiective – art. 57 alin.1 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, art. 101 alin. 6 ROIIJ.

Cauzele modificării compunerii completurilor de judecată la CAB au fost reprezentate de:

a) încetarea activității judecătorului prin pensionare, precum și perioada anterioară pensionării când notifică intenția de a se pensiona și este degrevat de activitatea de judecată pentru finalizarea redactării hotărârilor judecătorești – art. 218 alin. 2, teza finală din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 7 alin. (1) lit. ţ din ROIIJ;

b) promovarea în carieră a judecătorilor, fie la ICCJ, fie în funcții de inspector judiciar, formator cu normă întreagă ce impune detașare în cadrul INM, formator cu norma întreagă ce impune detașarea la Școală Națională de Grefieri, promovarea în misiuni internaționale, situații ce impun, de asemenea, detașarea;

c) situații precum graviditatea, concedii pentru creșterea copilului, concedii medicale prelungite cauzate de probleme de sănătate complicate;

d) degrevarea totală sau parțială de la judecarea cauzelor aflate pe propriile completuri de judecată atunci când judecătorului îi este repartizat aleatoriu un dosar cu complexitate deosebită ce necesită studiu și cercetare judecătorească amplă, ritmică și susținută, astfel încât să se prevină prescrierea răspunderii penale, atunci când este vorba despre materia penală;

e) integrarea în activitate a unui judecător nou promovat în secție;

f) suspendarea judecătorului din activitate dispusă de CSM în condițiile legii;

g) mutarea unui judecător cu acordul acestuia de pe o secție pe altă secție în scopul echilibrării volumului de activitate, când o astfel de măsură se impune;

h) încetarea activității judecătorului în instanță.

3. Clarificări privind afirmațiile apărute în spațiul public

În mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor pronunțate de completurile de judecată.

Modificările intervenite în componența completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege, dinte cele menționate la pct. a-h de mai sus.

În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuității activității judiciare și respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

4. Date statistice și documente justificative

Pentru o informare completă și obiectivă, Curtea de Apel București pune la dispoziția publicului date statistice și documente relevante, anexate prezentului comunicat, care demonstrează fără echivoc:

⁃ caracterul obiectiv al modificărilor completurilor de judecată;

⁃ lipsa oricărei intervenții selective sau nelegale;

⁃ respectarea strictă a procedurilor prevăzute de lege.

Datele modificărilor operate în compunerea completurilor de judecată prin Hotărâri ale Colegiului de conducere disponibile aici.

Situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă de 218 judecători.

Situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:

1. pensionări și degrevări anticipate pensionarii -55 situații;

2. promovări în carieră – 53 de situații;

3. integrare în secție a judecătorilor nou veniți -144 modificări;

4. degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații- 41 cazuri;

5. reluarea activității după concedii maternitate, alte situații – 48 cazuri;

6. detașări – 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).

Interpretarea datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată

Distribuția motivelor

Din totalul de 361 de situații:

a) integrarea în secție a judecătorilor nou veniți: 144 situații → 39,9%;

Aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor și reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate;

b) pensionări și degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare: 55 situații → 15,2%;

Acestea sunt situații inevitabile care presupun încetarea mandatului și reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.

c) promovări în carieră: 53 situații → 14,7%;

Consecință firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreționare.

d) reluarea activității după concedii de maternitate/alte situații similare: 48 situații → 13,3%;

Acestea sunt modificări care țin de protecția drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislației muncii și a statutului judecătorului.

e) degrevarea totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații: 41 situații – 11,4%;

Modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripției în materie penală, a blocajelor și a duratei excesive a proceselor.

f) Detașări: – 20 situații → 5,5 %;

Structura detașărilor:

1. detașări de drept, ca efect al promovării unor concursuri: – 11 situații → 3,0% din totalul modificărilor;

2. detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești: – 9 situații → 2,5% din total modificărilor.

5. Concluzie

Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar.

Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept.

6. Clarificări punctuale privind dosarele de corupție și modificarea completurilor la CAB potrivit celor afirmate în pretinsa investigație jurnalistică

.În prezentarea “Recorder” se susține că s-au influențat soluții în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor.

În realitate, așa cum rezultă din datele statistice, această alegație nu este susținută de datele obiective ale dosarelor și nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situației reale arată, pe de o parte că, în marea majoritate a cazurilor (peste 86 %), dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel

București, iar în restul cazurilor prescripția era iminentă. În aceste condiții, componența completului nu putea influența soluția impusă de lege. Pe de altă parte, modificările operate în compunerea completurilor se impuneau în temeiul legii si erau, totodată, obiectiv justificate.

Contrar celor afirmate în pretinsa investigație, datele vizând dosarele de corupție analizate pe o perioadă de 3 ani arată că:

⁃ termenele de prescripție erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp după sesizare;

⁃ din 22 dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței;

⁃ în cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel București, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influența cursul prescripției;

⁃ prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanței, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influență reală asupra cursului procesului.

⁃ în celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susține existența unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței;

⁃ Curtea a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârșite cu 810 ani înainte, ceea ce limitează în mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond;

⁃ analiza graficelor statistice relevă faptul că instanța a aplicat legea în mod activ și responsabil, fără a se limita la constatarea prescripției răspunderii penale.

Ori de câte ori au existat bunuri sau foloase susceptibile de confiscare, CAB a dispus măsuri de confiscare specială, chiar dacă acțiunea penală a încetat ca efect al prescripției. Prin aceasta, instanța a asigurat înlăturarea beneficiilor patrimoniale obținute ilegal, prevenind orice formă de impunitate economică.

⁃ în același timp, Curtea a valorificat eficient probatoriul administrat în fazele anterioare ale procesului, contribuind la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și respectând atât cerințele dreptului intern, cât și standardele europene privind combaterea corupției și recuperarea produsului infracțiunii, în pofida unui cadru legislativ instabil.

Situația cauzelor de corupție prescrise în perioada 2022-2025 este disponibilă aici.

Recorder a vorbit despre „artificii procedurale” prin schimbarea completurilor, prezentând-o ca pe o situație “sistemică” de natură să conducă la prescriere în cauzele de corupție.

Realitatea documentată reliefează că modificarea completurilor s-a făcut în temeiul legii de organizare judiciară și a Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ROIIJ). Orice modificare operată este:

⁃ documentată și justificată obiectiv;

⁃ verificabilă ulterior;

⁃ supusă controlului jurisdicțional.

În realitate, cauza prescrierii răspunderii penale în respectivele dosare a fost rezultatul:

⁃ pasivității legislativului care timp de 4 ani nu a modificat un text din Codul penal în acord cu exigentele deciziilor CCR;

⁃ duratei excesive a urmăririi penale, uneori trimiterii tardive în judecată.

Aceste elemente sunt anterioare sesizării Curții de Apel București cu soluționarea dosarelor și nu puteau fi corectate prin managementul completurilor.

6.1. Cele 3 cazuri menționate explicit în “investigație”

6.1.1. Dosarul în care printre inculpați s-a aflat și inculpatul M. Vanghelie

Situația juridică a cauzei la momentul sesizării Curții de Apel București

La data înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel București:

⁃ faptele reținute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025;

⁃ această situație juridică era independentă de activitatea instanței de apel și rezultatul parcursului procesual anterior.

Irelevanța modificărilor de complet în contextul prescripției, întrucât prescripția răspunderii penale era deja împlinită:

⁃ componența completului de judecată nu putea influența parcursul sau soluția cauzei;

⁃ nicio modificare de complet nu putea „grăbi”, „întârzia” sau „evita” o soluție care era deja determinată juridic.

Astfel, asocierea modificărilor de complet cu soluția pronunțată reprezintă o confuzie voită între elemente administrative și efecte juridice inevitabile.

Cauzele obiective ale modificărilor de complet

Modificările în compunerea completului de judecată au fost determinate exclusiv de situații profesionale și administrative obiective, după cum urmează.

Din primul complet căruia i-a fost repartizat dosarul:

⁃ un judecător a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție;

⁃ un alt judecător a promovat concursul pentru funcția de formator cu normă întreagă la Institutul Național al Magistraturii.

Ambele situații erau incompatibile cu o continuare a activității de judecată în cadrul Curții de Apel București și produc, de drept, modificarea completului.

Completurile ulterioare

Modificările operate au intervenit ca urmare a continuării activității de către un judecător la CSM, încetării activității unui judecător în cadrul secției, ca urmare a redistribuirii în altă secție pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activității unui judecător care nu făcea parte din schema Curții de Apel București, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanța de fond.