Astăzi se împlinesc 160 de ani de la prima ediție, modernă, a Jocurilor Olimpice ce s-a desfășurat la Atena, Grecia în perioada 6 aprilie – 15 aprilie 1896. Aceste jocuri au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfășurat de când împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice, ordonând distrugerea tuturor edificiilor sportive din Olympia în 393.
Din inițiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al Comitetului Internațional Olimpic (CIO) din 18-23 iunie 1894 de la Paris s-a hotărât ca orașul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896. De asemenea latifundiarul român Evanghelie Zappa a avut o contribuție consistentă la reinițierea tradițiilor olimpice.
Context
S-a descoperit că pe durata secolului al XVII-a, termenul OLIMPIC s-a utilizat în diferite competiții sportive. Primul eveniment sportive care a purtat un astfel de nume au fost Jocurile Olimpice Cotswold, o competiție sportivă desfășurată în Anglia, organizată între 1612 și 1642 de către avocatul Robert Dover.
Între 1796 și 1798, în Franța, s-a desfășurat Olimpiada Republicană, încercându-se să se redea cât mai fidel formatul Jocurilor Olimpice antice. Doctorul William Penny Brookes, în anul 1850, la Much Wenlok (Anglia), a organizat o un eveniment sportiv sub denumirea de Jocurile Olimpice de la Wenlock. La Liverpool (Anglia), între 1862 și 1867, John Hulley și Charles Melly au organizat evenimentul sportive Grand Olympic Festival.
În anul 1865 a fost fondată Asociația Olimpică Națională de la Liverpool, cea care va deveni Asociație Olimpică a Marii Britaniei, urmând ca în 1866, la Crystal Palace, să fie organizate Jocurile Olimpice Naționale ale Marii Britaniei. Comitetul Olimpic Internațional este o organizație cu sediul la Lausanne (Elveția), înființată de Pierre de Coubertin și Demetrios Vikelas la data de 23 iunie 1894. Cei 205 membri sunt comitetele olimpice naționale.
Cine au fost Pierre de Coubertin si Evanghelie Zappa?
Pierre de Coubertin a fost un istoric şi pedagog francez, născut într-o familie de aristocrați. În timpul studiilor sale pedagogice privind influența sportului în formarea tinerilor a fost impresionat de modelul englez conceput de Thomas Arnold la Școala de Rugby şi de Olimpiadele vechii Grecii. Aşa a început să gândească să reînvie aceste jocuri. Din inițiativa lui, la primul congres al Comitetul Internațional Olimpic (CIO), din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca orașul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.
Evanghelie Zappa a fost o personalitate născută în Grecia, dar care a avut şi terenuri importante în România. Pe cheltuiala lui s-au organizat Jocurile Olimpice din anul 1896 (Olimpiada Zappeiană) şi tot pe banii lui s-a construit complexul olimpic ce cuprindea un stadion, un amfiteatru de conferințe, săli pentru întrecerile de gimnastică şi alte clădiri.
Cum s-au desfășurat prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne
Regele George declară deschise jocurile. Ceremonia de inaugurare a primei Olimpiade din epoca modernă, la o data specială: Paștele, atât pentru cei de rit catolic, cât si pentru cei de rit ortodox. Întâmplător sau nu, ziua de 6 aprilie, data de începere a competițiilor, coincidea și cu comemorarea independenței Greciei.
La intonarea imnului olimpic, cântat de nouă orchestre și de un cor de circa 150 membri, a fost prezentă familia regală: regele, regina si prințul moștenitor au asistat la manifestare și au declarat deschise oficial Jocurile.
Pentru acest eveniment, în locul unei arene antice s-a ridicat Stadionul Panathinaikos, construit în formă de „U”. Ceremonia de deschidere a fost oficiată de regele George I al Greciei. Au participat 241 de sportivi din 14 țări, care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi: atletism, ciclism, gimnastică artistică, haltere, lupte greco-romane, înot, scrimă, tenis şi tir.
Țările reprezentate au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, SUA, Suedia, Ungaria şi Grecia.
Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscriși în concurs au aparținut Greciei. Pentru acea vreme, însă, a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. La ceremonia de deschidere au luat parte aproximativ 80.000 de spectatori.
Condițiile de desfășurare au fost asemănătoare cu cele din antichitate, astfel că, potrivit tradiției, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri Concurenții greci s-au situat pe primul loc la tir, înot şi maraton, unde primul a sosit Spiridon Louis, din Arcadia, ”un cioban în fustanelă populară, departe de practicile antrenamentului ştiinţific”, după cum l-a descris Coubertin în memoriile sale.
Proba de maraton (40 km) s-a desfășurat pe același traseu pe care mesagerul atenian Philippides îl străbătuse, potrivit legendei, cu 2.386 de ani în urmă, pentru a anunța atenienilor victoria în fața perșilor.
Atletul american James Brendan Bennet Connolly a fost primul campion olimpic al Jocurilor Olimpice moderne, după ce a câștigat proba de triplusalt. Tot el a terminat pe locul doi la săritura în înălțime şi pe locul trei la cea în lungime.
Cel mai medaliat participant a fost germanul Hermann Weingartner, cu trei medalii de aur, două de argint şi una de bronz. În clasamentul pe națiuni, primul loc a fost ocupat de SUA, cu 11 medalii de aur, șapte de argint şi două de bronz, urmate de Grecia, pe locul al doilea, cu zece medalii de aur, 17 de argint şi 19 de bronz şi de Germania, pe locul al treilea, cu șase medalii de aur, cinci de argint şi două de bronz. România nu a avut reprezentanți la această primă ediție a Olimpiadei.
Prima ediție modernă a Jocurilor Olimpice a reprezentat succesul viziunii lui Pierre de Coubertin de a reda viața spiritului competițional al antichității într-un format internațional. Deși desfășurat la o scară redusă față de standardele actuale – cu doar 14 națiuni și 241 de sportivi (exclusiv bărbați) – evenimentul de la Atena a demonstrat o capacitate extraordinară de mobilizare simbolică și culturală. Prin îmbinarea moștenirii istorice elene cu idealurile moderne de unitate, ediția din 1896 a transformat sportul dintr-o activitate de nișă într-un fenomen global, punând bazele celei mai importante mișcări atletice și diplomatice din istoria contemporană.
Surse: Articolul „1896: Cum a fost prima ediție modernă a Jocurilor Olimpice”, scris de Alexandru Eduard Balaci, pentru Rador, 19/07/2024; https://www.britannica.com/event/Athens-1896-Olympic-Games; https://www.olympics.com/en/olympic-games/athens-1896;
