Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței, analizând modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România în raport cu populația deservită și serviciile oferite. Auditul, care a evaluat perioada 2021-2023, s-a desfășurat între aprilie și noiembrie 2024 și și-a propus să verifice respectarea legislației, gestionarea resurselor și capacitatea autorităților locale de a oferi servicii publice.
Disparități între mediul urban și rural
Raportul subliniază diferențe semnificative între accesul la servicii publice în mediul urban și cel rural. În rândul unităților administrativ-teritoriale (UAT) rurale, 12% nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. UAT-urile mici, cu populație redusă, se confruntă cu deficiențe și în alimentarea cu apă, canalizare și transportul public. Accesibilitatea la aceste servicii crește odată cu mărimea populației locale, însă rămâne semnificativ inferioară celei din orașe.
Probleme legislative și statutul localităților
Auditul identifică lacune în cadrul legislativ actual, care limitează capacitatea administrației locale de a se reorganiza eficient. Modificarea statutului administrativ al unei localități, cum ar fi revenirea unui oraș la rang de comună sau comasarea unor comune cu orașe, s-a dovedit dificilă, multe inițiative nereușind din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului.
Un indicator legislativ-cheie, „numărul de locuitori”, stabilește pragul minim pentru orașe la 10.000 de locuitori și pentru comune la 1.500 de locuitori. În 2023, 119 orașe (55% din total) nu îndeplineau criteriul demografic, iar 432 de comune (15% din total) nu respectau pragul minim. Raportul arată că criteriile actuale pentru clasificarea localităților nu reflectă realitatea demografică și economică contemporană.
Gestionarea resurselor și cheltuielile de personal
Auditul evidențiază provocări în finanțarea locală. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici s-au finanțat din venituri proprii în proporție de peste 50%. Totuși, capacitatea de finanțare a crescut în perioada 2021-2023, mai ales în cazul comunelor.
Ponderea cheltuielilor de personal reprezintă un alt factor critic. În 2023, 31% dintre comune și 76% dintre orașele mici și-au susținut cheltuielile de personal din venituri proprii, în scădere față de anii anteriori. Diferențele între orașe și comune, inclusiv în stabilirea salariilor pentru primari și viceprimari, duc la costuri salariale mai mari în orașe, chiar dacă serviciile oferite nu sunt neapărat superioare.
Cheltuielile suplimentare generate de asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav au crescut cu 38% în perioada 2021-2023, în paralel cu o creștere de 7% a numărului de asistenți.
