România se apropie de momentul care poate cântări semnificativ asupra percepției investitorilor privind economia națională. Pe 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings este așteptată să reanalizeze ratingul suveran al României, după ce, în luna mai, a păstrat calificativul BBB-/A-3, aflat la limita inferioară a categoriei investment grade. Perspectiva a rămas negativă.
La evaluarea din 15 mai, S&P a indicat mai multe riscuri care ar putea pune presiune asupra ratingului: prelungirea dificultăților politice, lipsa unor progrese suficiente în reducerea deficitului bugetar și diminuarea fluxurilor de fonduri europene.
România a trecut de lunile de vară fără o retrogradare din partea marilor agenții internaționale, dar nici fără noi semnale de avertizare. Fitch a menținut pe 31 iulie calificativul BBB-, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody’s a reconfirmat pe 7 august ratingul Baa3 și aceeași perspectivă. România rămâne astfel la limita inferioară a zonei investment grade în evaluările celor trei mari agenții.
Ratingul a fost păstrat, presiunile financiare rămân
Poziția României în Uniunea Europeană și fluxurile de capital asociate acesteia reprezintă factori care susțin ratingul suveran. În același timp, agențiile indică drept vulnerabilități deficitul bugetar și cel de cont curent, creșterea datoriei publice și externe, nivelul ridicat al inflației și fragmentarea politică, se arată într-o analiză a lui Alex Milcev, Partener, liderul departamanetului Asistență fiscală și juridică, EY România.
Perspectiva negativă reflectă, în principal, deteriorarea situației finanțelor publice și incertitudinile privind continuarea procesului de consolidare fiscală.
Fitch estimează pentru România un deficit bugetar de 5,9% din PIB în 2026, în scădere de la 9,3% din PIB în 2024. Chiar și după această reducere, deficitul ar urma să se mențină printre cele mai ridicate în rândul statelor cu rating din categoria BBB.
Agenția estimează că datoria publică va ajunge la 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la finalul lui 2025. Pentru stabilizarea datoriei, Fitch consideră necesară o ajustare fiscală suplimentară de aproximativ 1,5% din PIB. Această ajustare reprezintă o necesitate pe termen mediu și nu presupune realizarea integrală a efortului în 2027.
Investițiile străine directe aduc un nou semnal de avertizare
Datele BNR privind fluxurile de investiții străine directe oferă un alt element important pentru evaluarea situației externe a României. Potrivit celei mai recente comunicări oficiale, publicată pe 15 septembrie, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026.
În aceeași perioadă din 2025, valoarea ajunsese la 4,915 miliarde de euro. Rezultă o diferență de 3,788 miliarde de euro, echivalentă cu o diminuare de aproximativ 77%.
Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au totalizat 1,407 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 280 de milioane de euro.
Datele trebuie interpretate cu prudență. Sunt valori provizorii privind fluxurile nete și pot fi influențate de tranzacții punctuale, rambursări de împrumuturi intragrup sau modificări ale profiturilor reinvestite. Evoluția nu permite, prin ea însăși, concluzia că investitorii străini își retrag în bloc capitalul din România și nici nu trebuie confundată cu stocul total al investițiilor străine acumulate în economie.
Dimensiunea scăderii fluxurilor atrage totuși atenția, mai ales în condițiile deteriorării poziției externe. Deficitul de cont curent a ajuns la 16,290 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, față de 15,707 miliarde de euro în perioada similară din 2025.
Fitch estimează că intrările nete de investiții străine directe vor acoperi doar 26% din deficitul de cont curent. Agenția consideră că această combinație a deficitelor bugetar și extern menține România dependentă într-o măsură importantă de finanțarea din exterior.
Potrivit estimărilor Fitch, deficitul de cont curent ar urma să se reducă treptat, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,7% din PIB în 2028.
Datele disponibile indică astfel o comprimare severă a fluxurilor nete de investiții străine directe, într-un moment în care România se confruntă deja cu un dezechilibru extern semnificativ. Pentru agențiile de rating, capacitatea unei economii de a atrage capital privat și productiv reprezintă un element important, deoarece poate limita dependența de finanțarea prin împrumuturi.
Ce ar putea însemna pierderea statutului investment grade
O eventuală retrogradare sub categoria investment grade nu ar produce automat și simultan o majorare a costurilor pentru întregul volum al datoriei existente. Efectele ar depinde de reacția piețelor, de structura scadențelor, de moneda în care este denominată datoria și de criteriile aplicate de fiecare categorie de investitori.
Un asemenea scenariu ar putea conduce la creșterea primei de risc solicitate statului și ar putea avea efecte asupra costurilor de finanțare ale băncilor și companiilor. Totodată, numărul investitorilor eligibili pentru anumite instrumente financiare s-ar putea reduce, ceea ce ar putea face refinanțarea mai scumpă.
Prin urmare, miza unei eventuale retrogradări depășește nivelul dobânzilor plătite de Ministerul Finanțelor. Costul capitalului pentru economie ar putea fi afectat prin mai multe canale.
În declarații acordate Bloomberg în septembrie 2026 și preluate ulterior de presa economică, un analist al Fitch a asociat menținerea României în categoria investment grade cu continuarea reducerii deficitului, prezentarea unui buget credibil pentru 2027 și stabilirea unei traiectorii către un deficit bugetar de 3% din PIB.
O creștere economică mai rapidă nu ar substitui, în această evaluare, măsurile de consolidare fiscală. Îmbunătățirea colectării taxelor ar deveni astfel un element important, în condițiile unui spațiu limitat pentru noi reduceri ale cheltuielilor publice.
Următoarea evaluare programată de Fitch este indicată pentru ianuarie 2027.
Revizuirea din octombrie testează credibilitatea strategiei economice
Evaluarea din 2 octombrie va pune în balanță mai multe elemente ale situației economice și financiare a României. Printre acestea se află evoluția deficitului bugetar, stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și capacitatea economiei de a atrage capital privat.
Cele trei agenții au menținut până acum România în categoria investment grade, dar perspectivele negative arată că menținerea ratingului este însoțită de riscuri semnificative. Fitch anticipează o reducere a deficitului în 2026, concomitent cu majorarea datoriei publice. BNR indică o scădere puternică a fluxurilor nete de investiții străine directe, în timp ce deficitul de cont curent continuă să reprezinte o vulnerabilitate. S&P a indicat, la rândul său, că blocajele politice și o eventuală încetinire a consolidării fiscale pot exercita presiuni asupra ratingului.
Evaluarea din octombrie va arăta în ce măsură autoritățile pot susține, prin măsuri fiscale și economice credibile, finanțarea deficitului și a dezvoltării economice fără o deteriorare suplimentară a echilibrelor financiare.
Pentru România, diferența dintre categoria investment grade și zona speculative grade are implicații care depășesc clasificarea tehnică acordată de agențiile de rating. Ea poate influența accesul la capital și condițiile în care statul, băncile și companiile se finanțează pe piețele internaționale.
Ținând cont că și Romania are cel puțin un politruc în aceste entități străine, nu m-ar mira, ori sa fie trecut cu vederea, ori sa dea junk fara respirație, mai ales că cetățenii vor schimbare de regim, nu mai vor infractori in conducerea României de câțiva ani, acum le-a ajuns cuțitul la os și nu mai accepta nimic! Posibil să treacă cu vederea pentru că, nu mai pot sponsoriza ukraina și republica moldova!