România și Bulgaria, codașele Europei de Sud-Est la fondurile PNRR

România și Bulgaria se află la coada clasamentului în Europa de Sud-Est în ceea ce privește utilizarea fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), programul prin care Uniunea Europeană finanțează investițiile și reformele destinate relansării economice după pandemia de COVID-19. În contextul apropierii termenelor-limită stabilite de Comisia Europeană, cele două state sunt presate să accelereze implementarea proiectelor și reformelor pentru a evita pierderea unor sume importante.

O analiză realizată de SeeNews arată că toate investițiile și reformele finanțate prin RRF trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, iar ultimele solicitări de plată pot fi transmise Comisiei Europene cel târziu la finalul lunii septembrie. Instrumentul european dispune de un buget total de 577 de miliarde de euro, destinat sprijinirii economiilor afectate de criza sanitară.

România a încasat puțin peste 60% din fondurile alocate

Conform datelor Comisiei Europene, România a primit până în prezent aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 61% din alocarea totală de 21,4 miliarde de euro. Bulgaria are o rată de absorbție și mai redusă, de aproximativ 53%, în timp ce Croația și Slovenia au utilizat deja 73%, respectiv 83% din fondurile disponibile.

După renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență în toamna anului 2025, România beneficiază de o alocare totală de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi. Inițial, valoarea planului era de 28,5 miliarde de euro, însă Guvernul a decis reducerea componentei de împrumut, apreciind că o parte dintre investiții nu mai puteau fi finalizate în intervalul stabilit.

Executivul încearcă să salveze finanțarea rămasă

Pe 7 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat intenția Guvernului de a convoca Parlamentul într-o sesiune extraordinară, în a doua parte a lunii iulie, pentru adoptarea actelor normative necesare îndeplinirii condițiilor impuse prin PNRR.

Potrivit șefului Executivului, întârzierea adoptării a șase reforme esențiale riscă să blocheze accesul la peste 4,5 miliarde de euro din fondurile europene. Printre măsurile restante se numără reforma salarizării unitare, modernizarea funcției publice, modificarea legislației privind conflictele de interese, schimbările din sistemul de stimulente al ANAF, actualizarea Codului urbanismului și măsurile privind reducerea emisiilor din sistemele de încălzire și răcire.

Până în prezent, România a transmis Comisiei Europene patru cereri de plată.

Prima solicitare, depusă în mai 2022, a fost aprobată integral, ceea ce a permis încasarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro pentru proiecte precum digitalizarea ANAF, reforma infrastructurii rutiere și consolidarea securității rețelelor 5G.

A doua cerere, transmisă în decembrie 2022, a fost acceptată doar parțial, România primind cu 53,4 milioane de euro mai puțin decât suma solicitată, deoarece două jaloane nu au fost îndeplinite în totalitate.

Cele mai mari dificultăți au apărut în cazul celei de-a treia cereri. Comisia Europeană a suspendat inițial plata a aproape 869 de milioane de euro din cauza întârzierilor privind reforma companiilor de stat, numirea conducerilor din sectorul energetic și modificarea sistemului pensiilor speciale. În urma negocierilor și a schimbărilor legislative, România a recuperat aproximativ 350 de milioane de euro, însă aproape 459 de milioane de euro au fost pierdute definitiv, întrucât unele angajamente nu au fost îndeplinite.

Situația s-a îmbunătățit la cea de-a patra cerere de plată, depusă în decembrie 2025. Aceasta a fost aprobată în mai puțin de cinci luni, fără suspendări sau corecții financiare, iar în luna iunie România a primit aproximativ 2,25 miliarde de euro. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte privind reformele fiscale, digitalizarea administrației, sistemul de sănătate, pensiile, măsurile anticorupție și proiectele de decarbonizare.

Fondurile din PNRR susțin proiecte strategice pentru România, inclusiv construcția unor tronsoane din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Sibiu–Pitești (A1), una dintre cele mai importante legături rutiere cu Europa de Vest.

De asemenea, finanțarea europeană este utilizată pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei regenerabile, modernizarea rețelelor electrice, proiectele de eficiență energetică prin programul REPowerEU, implementarea Cloudului Guvernamental, digitalizarea ANAF, precum și investiții în infrastructura sanitară și în sistemul de educație.

Potrivit analizei SeeNews, în timp ce Croația și Slovenia au înregistrat progrese consistente în implementarea planurilor naționale de redresare, România și Bulgaria trebuie să accelereze ritmul reformelor și al investițiilor pentru a valorifica integral fondurile europene disponibile înainte de expirarea termenelor stabilite de Comisia Europeană.