O nouă lovitutură pentru România de la Comisia Europeană (CE). Miercuri, Executivul european a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru neîndeplinirea obligațiilor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru plata operatorilor de farmacii în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea plăților (Directiva 2011/7/UE).
Întârzieri de maximum 79 de zile
Disputa juridică dintre statul român și unitățile farmaceutice a ajuns în atenția CE, în urma plângerilor formulate de asociațiile de farmaciști care reprezintă peste 500 de farmacii independente. Comisia a decis să lanseze împotriva României o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în aprilie 2024. Conform celor mai recente informații furnizate de autoritățile române, anunță CE, farmaciile sunt plătite, în medie, cu o întârziere între 62 și 79 de zile față de termenul limită de 60 de zile.
„Comisia consideră că întârzierile la plățile datorate operatorilor de farmacii din România sunt atât sistemice, cât și persistente. În temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din Directivă, entitățile publice care furnizează asistență medicală trebuie să lichideze tranzacțiile comerciale în termen de maximum 60 de zile calendaristice. CNAS a depășit în mod constant acest termen limită în plățile sale către farmaciile care furnizează medicamente pacienților. Prin faptul că nu s-a asigurat că CNAS plătește operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul Directivei”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Sursa citată precizează că a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în aprilie 2024, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026. „Comisia consideră că eforturile depuse de autorități au fost, până în prezent, insuficiente. Prin urmare, Comisia trimite România în fața CJUE”, se precizează în comunicat.
Comisia, îngrijorată de starea IMM-urilor
În același comunicat, Comisia încearcă să-și explice decizia de a trimite România în fața CJUE în problema plăților către farmacii. Totodată, forul executiv european se arată preocupat de starea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), categorie la care s-ar încadra și farmaciile, precizând că acestea reprezintă 99 la sută din întreprinderile europene.
„Întârzierile la plăți slăbesc lanțurile de aprovizionare, împiedică creșterea și competitivitatea întreprinderilor și împiedică capacitatea acestora de a inova și de a se dezvolta. Întrucât întârzierile la plăți constituie un obstacol major în calea competitivității pieței unice, decizia face parte din eforturile de aplicare a legii Comisiei pentru a elimina barierele de pe piața unică în 11 domenii de interes, așa cum s-a anunțat în Comunicarea «Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar și mai bine aplicat» . În mod similar, în Raportul său anual privind competitivitatea pieței unice din 2026, Comisia și-a anunțat intenția de a acorda prioritate aplicării legii împotriva întârzierii la plăți de către autoritățile publice. Poziția proactivă a Comisiei vizează asigurarea faptului că toate întreprinderile, și în special IMM-urile care reprezintă 99% din întreprinderile europene, primesc plăți la timp, permițându-le să mențină fluxuri de numerar sănătoase și să investească cu încredere în viitorul lor.”
Comisia Europeană a explicat și mecanismele prin care statul român colaborează cu prestatorii de servicii și produse medicale.
„În România, rambursarea medicamentelor face parte din sistemul public de sănătate, care funcționează sub egida CNAS. Farmaciile românești joacă un rol esențial în acest sens. Acestea achiziționează medicamente de la producători și distribuitori pe cheltuiala proprie, apoi le eliberează pacienților în cadrul schemei naționale de asigurări sociale de sănătate. Ulterior, CNAS rambursează farmaciilor medicamentele eliberate. Practic, farmaciile finanțează furnizarea de medicamente în avans, asigurând în același timp pacienților accesul în timp util la tratamentele de care au nevoie”, subliniază Comisia.
Sa ne amintim că, urla macadamul de la nato că guvernul României să ia banii de la cnas, de la pensionari, învățământ și educație sa dea la înarmare! Acum când e strânsă jugulara financiara a României, incep să urle toți prin propriile măgarii financiare practicate. Bine că au sa doneze republicii moldova și ukrainei, au fonduri alocate masiv ONG-urilor și luzerilor care ling și pupa curul mizeriilor politice de la guvernarea României. O groaza de bani aruncați aiurea în loc să fie cheltuiți pe exact ceea ce trebuie.
Să nu plătești ce te-ai angajat să plătești e foarte urât. Dar și să abuzezi de sistem, e și mai urât. Eu mă îngrozesc când văd în farmacie pacienți rețetați care ies cu o plasă/pungă imensă plină cu cutii de medicamente. Am văzut și 11-12 medicamente pentru același pacient, rețetate și cumpărate dintr-un foc. Nu pretind că sunt deșteptul pământului și nici nu sunt, dar nu pot crede că un asemenea amalgam de zeci de substanțe active pot face bine unui organism uman. Pe vremuri, dacă un student la medicină, pe timpul examenului, rețeta mai mult de 3 medicamente unui pacient, era depunctat și i se diminua nota. Azi, te îndeamnă pe toate canalele să consumi substanțe chimice la greu și publicitatea la medicamente ocupă peste 70% din pauzele publicitare. Ai card de fidelitate cu discount de parcă ai merge la toneta de înghețată, nu la farmacie. N-am văzut un singur medic sau un singur farmacist să obiecteze ceva la această situație. Renunțăm la mâncare și trecem pe medicamente?