Societatea Română de Pneumologie (SRP) a tras, miercuri, un semnal de alarmă, cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, privind impactul bolii pulmonare obstructive cronice – o afecțiune care afectează peste 10% din populația adultă globală și reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial.
Potrivit specialiștilor, în România se estimează că doar jumătate dintre pacienții cu BPOC sunt diagnosticați, iar mulți ajung la medic abia în stadii avansate ale bolii.
”Ziua BPOC din acest an se desfășoară sub sloganul ”Rămâi fără aer? Poate fi BPOC!”. Este un mod de a avertiza potențialul pacient că în spatele oricărei senzații de sufocare, cu gâfâială la efort, se poate ascunde această boală care în termeni sofisticați se regăsește sub numele de bronhopneumopatie cronică obstructivă, iar în limbaj popular – emfizem pulmonar sau bronșită cronică. Începe adesea cu o respirație grea la eforturi mari, pentru ca apoi să fie prezentă la eforturi din ce în ce mai mici și devine vizibilă și dureroasă chiar și în repaus. Sigur că orice astfel de pacient caută explicații, de la oboseala pusă pe seama vârstei, până la tusea fumătorului. În realitate, confruntarea cu factori de risc binecunoscuți, precum fumatul și poluarea, impune din start un consult la pneumolog combinat cu o evaluare radiologică și o verificare spirometrică a funcției pulmonare’, a declarat Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, potrivit unui comunicat remis presei.
Astfel, pentru a marca Ziua Mondială a BPOC, SRP organizează, în perioada 22-23 noiembrie 2025, între orele 10:00 și 22:00, spirometrii gratuite în centrele comerciale Sun Plaza (București) și Iulius Town (Timișoara).
”Spirometria este pentru plămâni ceea ce este electrocardiograma pentru inimă. Este un test esențial pentru diagnosticarea și monitorizarea BPOC, dar și pentru evaluarea sănătății pulmonare în general”, a explicat medicul Roxana Maria Nemeș, fost președinte al SRP în perioada 2020-2024.
Potrivit acesteia, depistarea precoce a bolii pulmonare obstructive cronice poate schimba destine și înseamnă ani de viață activă, independență și speranță.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară cronică, caracterizată prin simptome persistente de tuse, spută și dificultăți de respirație, cauzate de o îngustare progresivă și ireversibilă a căilor respiratorii. Boala este prevenibilă și tratabilă, însă, netratată, duce la invaliditate și deces prematur. Reprezentanții SRP afirmă că scurtarea timpului până la diagnostic și intervenția timpurie pot îmbunătăți evoluția clinică, funcția pulmonară și calitatea vieții pacientului.
La nivel global, peste 600 de milioane de oameni vor trăi cu BPOC până în 2050, conform raportului GOLD 2025. BPOC este a treia cauză de deces la nivel global, iar 425 de persoane mor în fiecare oră din cauza BPOC.
O exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17% și dublează riscul de infarct în primele cinci zile. Astfel, peste 20% dintre pacienți mor în decurs de un an după o spitalizare pentru exacerbare.
Costul global estimat al BPOC între 2020 și 2050 este de 4,3 trilioane dolari.
Peste 60% dintre pacienții români cu BPOC petrec cel puțin 5 zile în spital anual, iar în cazurile severe internările depășesc 8 zile.
Raportul Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD) pentru 2025 introduce noi informații despre legătura dintre BPOC și schimbările climatice, despre rolul disbiozei microbiene în evoluția bolii, precum și despre noi tratamente inovatoare care reduc frecvența crizelor și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților.
Raportul subliniază că BPOC nu mai este o boală exclusiv a fumătorilor: poluarea aerului, expunerea profesională și chiar infecțiile respiratorii din copilărie sunt factori majori de risc.
De asemenea, reabilitarea pulmonară – inclusiv programele online și de monitorizare la distanță – joacă un rol tot mai important în controlul bolii.
