Un studiu realizat de Casa de Insolvență Transilvania dezvăluie o realitate economică îngrijorătoare în România, punând sub lupă companiile de impact – cele cu active de peste un milion de euro. Deși aceste firme sunt pilonii care susțin economia, un nou pericol major amenință stabilitatea întregului sistem: polarizarea extremă a datoriilor și concentrarea riscului.
Pericolul tăcut
Companiile mari sunt, fără îndoială, motorul economic: ele generează 83% din cifra de afaceri totală a economiei. Problema este că ele concentrează și 85% din datoriile totale.
Cifrele șocante arată că vulnerabilitatea nu este dispersată, ci extrem de concentrată:
- Peste 45.000 de companii de impact există în România.
- Dintre acestea, doar 275 de companii cumulează nu mai puțin de 46% din datoriile totale la nivelul întregii economii.
Acest fenomen este denumit „polarizare accelerată a riscului”. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, avertizează că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei. Acolo unde, spune el, „problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”. Dacă un gigant din această listă intră în colaps, unda de șoc se poate propaga rapid prin furnizori, bănci și parteneri comerciali.
Insolvența iminentă atinge vârful deceniului
Această concentrare a datoriilor capătă o greutate și mai mare în contextul în care riscul de insolvență este la cote istorice. Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă – adică acele entități cu dezechilibre financiare severe, dar încă funcționale – a ajuns la 8.749, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Iar din nou, companiile mari sunt cele care amplifică riscul:
- Deși firmele cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul celor în insolvență iminentă, ele concentrează 50% din datoriile acestui segment.
Acest lucru înseamnă că nu doar numărul de cazuri crește, ci și valoarea datoriilor aflate sub risc de neplată.
Banii se mută: de la producție la imobiliare și energie
Analiza arată și o schimbare a modului în care se îndatorează economia, confirmând că finanțarea externă este motorul principal, în locul profitabilității.
În timp ce sectoarele productive (precum construcții și industria prelucrătoare) și-au redus datoriile, îndatorarea a explodat în domenii precum:
Această evoluție sugerează că economia se bazează tot mai mult pe active și investiții cu risc (precum cele imobiliare), în loc de o creștere sustenabilă bazată pe producție.
Soluția: prevenția în loc de urgență
Cu 42% dintre companiile de impact aflate în zona de dificultate și având nevoie de restructurare, experții subliniază că nu mai este timp de așteptat. Restructurarea și concordatul preventiv trebuie să devină mecanisme strategice, acționate preventiv, și nu soluții de ultim moment.
În prezent, economia românească se află într-un echilibru fragil. Capacitatea sa de a rezista depinde acum de cât de rapid și eficient vor reuși cele câteva sute de companii cu datorii gigantice să-și reformeze structurile financiare, înainte ca o problemă locală să se transforme într-o criză națională.
