Pe 8 septembrie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria. În tradiția românească, ziua este cunoscută drept Sfânta Maria Mică și este asociată atât cu rugăciunea și familia, cât și cu schimbarea anotimpurilor și începutul toamnei.
Sărbătoarea deschide seria marilor praznice din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Nașterea Maicii Domnului nu este descrisă în Sfintele Scripturi, însă tradiția Bisericii consemnează povestea nașterii Fecioarei Maria și a părinților săi, Ioachim și Ana.
Potrivit tradiției creștine, Ioachim și Ana ajunseseră la o vârstă înaintată fără să aibă copii, situație care le provoca suferință și era privită cu reproș de societatea vremii. După ani de rugăciune, cei doi au primit vestea că vor avea un copil. Ana a născut-o pe Maria, cea care avea să devină mama lui Iisus Hristos.
De ce este sărbătorită Nașterea Maicii Domnului pe 8 septembrie
Alegerea datei de 8 septembrie are legătură cu începutul anului bisericesc. Ziua este considerată a opta din noul an liturgic, iar cifra opt are în simbolistica creștină o legătură cu veșnicia și existența de dincolo de timpul pământesc.
Potrivit informațiilor prezentate de Basilica, sărbătoarea a apărut în perioada cuprinsă între Sinodul III Ecumenic de la Efes, din 431, și Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon, din 451. Primele forme ale praznicului ar fi fost asociate cu o biserică din Ierusalim închinată Fecioarei Maria, ridicată în locul despre care tradiția spune că ar fi fost casa părinților săi.
Importanța sărbătorii s-a consolidat de-a lungul secolelor. Sfântul Roman Melodul a compus în secolul al VI-lea Condacul și Icosul Nașterii Maicii Domnului, în timp ce Sfântul Andrei Criteanul a dedicat praznicului, în secolul al VIII-lea, predici și un canon.
Sfânta Maria Mică, reper în tradiția românească
În România, Nașterea Maicii Domnului poartă denumirea populară de Sfânta Maria Mică. Numele face diferența față de sărbătoarea din 15 august, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută drept Sfânta Maria Mare.
Praznicul de la 8 septembrie se numără printre cele patru mari sărbători din calendarul ortodox închinate Fecioarei Maria. Celelalte sunt Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Buna Vestire și Adormirea Maicii Domnului.
Pentru credincioși, această zi este în primul rând un prilej de rugăciune și participare la Sfânta Liturghie. În localitățile unde există biserici sau mănăstiri care au hramul Nașterea Maicii Domnului sunt organizate și pelerinaje.
Ce tradiții sunt legate de 8 septembrie
În calendarul popular românesc, Sfânta Maria Mică reprezintă și un moment de trecere de la vară către toamnă. În anumite regiuni ale țării, data era considerată un reper pentru începerea activităților specifice noului anotimp și pentru pregătirea gospodăriilor înaintea sezonului rece.
Caracterul religios al zilei este asociat cu liniștea, rugăciunea și cinstirea Maicii Domnului. Muncile care pot fi amânate sunt, potrivit tradiției, lăsate pentru zilele următoare, astfel încât sărbătoarea să fie dedicată în primul rând vieții spirituale.
Obiceiurile populare păstrează și o serie de interdicții. În unele zone se spune că pe 8 septembrie nu este bine să se spele haine, să se facă munci gospodărești grele sau să se desfășoare anumite activități agricole. Există, de asemenea, tradiția potrivit căreia femeile ar trebui să evite cusutul și tricotatul în această zi.
Aceste obiceiuri aparțin în principal tradiției populare și diferă de la o regiune la alta. Din perspectivă religioasă, accentul este pus pe participarea la slujbă, rugăciune și respectarea caracterului de sărbătoare al zilei.
Ziua de 8 septembrie este un moment de sărbătoare pentru numeroase persoane care poartă numele Maria sau forme derivate. Printre acestea se regăsesc Mariana, Mărioara, Marioara, Maricica, Măriuca, Mia, Marusia, Mariela și Marilena.
Și variantele masculine Marian și Marin sunt asociate, în funcție de tradiția familiei și de calendarul urmat, cu această perioadă de sărbătoare.
După calendarul Iulian e echinocțiul de toamnă. Odată cu schimbarea calendarului și această sărbătoare păgână (de la paganus=om al satului) nu populară (populatio=jaf, stricăciuni, pradă de război) și-a cam pierdut înțelegerea.
Toate sărbătorile sînt păgâne, sînt legate de mersul naturii.
Cei ce-au hotărît să înlocuiască măcar în parte aceste sărbători, să le dea și altă înțelegere au păcătuit. Au păcătuit odată ca creștini, dacă au fost creștini (fenicienii ce conduc și azi lumea nu sînt creștini, doar umblă cu cioara vopsită), deoarece Dumnezeu e Unul, nu poți sărbători alți zei/sfinți și să-i zici religie monoteistă. La început au încercat să oprească aceste sărbători străvechi iar cum n-au reușit au încercat să și le-nsușească pângărind și creștinismul.
Nu e clar daca sunteti pro sau contra crestinism. Fenicienii nu sunt crestini prin definitie. In general citesc cu atentie comentariile Dvs. dar nu e usor