Sondaj INSCOP: 70,5% dintre români nemulţumiţi de activitatea lui Nicușor Dan

70,5% dintre români se declară nemulţumiţi de activitatea preşedintelui Nicușor Dan, în timp ce doar aproximativ 27,6% îşi exprimă o opinie favorabilă, arată datele unui sondaj realizat de INSCOP Research.

Rezultatele indică un nivel ridicat de nemulţumire generală atât în raport cu activitatea lui Dan, cât şi cu cea a premierului Ilie Bolojan, în contextul unei scene politice percepute ca fiind puternic polarizate.

În privinţa modului în care preşedintele este perceput în raport cu relaţiile dintre partide, 49,2% dintre respondenţi consideră că acesta a avut un rol de echilibrare, contribuind la diminuarea tensiunilor dintre formaţiunile politice şi liderii acestora. Practic, aceştia îl văd pe şeful statului ca pe un factor de mediere, care ar fi încercat să tempereze conflictele politice din ultima perioadă.

În schimb, 36,3% dintre participanţii la sondaj au o opinie opusă şi cred că intervenţiile şi poziţionările publice ale preşedintelui au dus la accentuarea neînţelegerilor dintre partide, amplificând disputa politică. Restul de 14,6% nu au exprimat o opinie sau nu au răspuns la această întrebare, ceea ce indică şi un segment al populaţiei mai puţin interesat sau mai indecis în evaluarea rolului politic al preşedintelui.

Diferenţele de percepţie sunt vizibile şi în funcţie de apartenenţa politică şi profilul social al respondenţilor. Alegătorii PSD, PNL şi USR tind să considere într-o proporţie mai mare că preşedintele a avut un rol de calmare a tensiunilor politice, aceeaşi opinie fiind mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor de peste 60 de ani şi al locuitorilor din Bucureşti. În aceste segmente, imaginea preşedintelui este mai degrabă asociată cu ideea de mediator între tabere politice.

La polul opus, votanţii AUR, dar şi bărbaţii, persoanele cu vârste între 18 şi 44 de ani, cei cu nivel scăzut de educaţie şi locuitorii din mediul rural sunt mai înclinaţi să considere că Nicușor Dan a contribuit la intensificarea conflictelor politice. În aceste categorii, percepţia este mai critică şi mai orientată spre ideea de escaladare a tensiunilor.

Când vine vorba despre evaluarea generală a mandatului prezidenţial, doar 27,6% dintre români se declară mulţumiţi de activitatea preşedintelui. Din această categorie, 4,4% spun că sunt foarte mulţumiţi, iar 23,2% destul de mulţumiţi, ceea ce indică mai degrabă o susţinere moderată decât una puternică.

În schimb, 70,5% dintre respondenţi îşi exprimă nemulţumirea faţă de activitatea preşedintelui, dintre care 27,7% se declară destul de nemulţumiţi, iar 42,8% foarte nemulţumiţi. Această structură arată nu doar un nivel ridicat al nemulţumirii, ci şi o intensitate semnificativă a evaluărilor negative. Procentul celor care nu au oferit un răspuns este de 1,9%.

Situaţia este comparabilă şi în ceea ce priveşte activitatea premierului Ilie Bolojan. Aici, 30,5% dintre respondenţi se declară mulţumiţi de modul în care acesta îşi exercită mandatul, în timp ce 67,9% au o opinie negativă. Din totalul nemulţumiţilor, aproape jumătate se declară foarte nemulţumiţi, ceea ce sugerează o evaluare critică puternic consolidată în rândul unei părţi importante a populaţiei.

Analiza pe segmente socio-politice arată că atât preşedintele, cât şi premierul sunt evaluaţi diferit în funcţie de orientarea politică a respondenţilor. Votanţii PNL şi USR, alături de persoanele cu studii superioare şi de locuitorii din marile oraşe, tind să aibă o percepţie mai favorabilă asupra activităţii celor doi lideri. În schimb, votanţii PSD şi AUR, persoanele cu educaţie primară şi locuitorii din mediul rural exprimă în proporţii semnificativ mai mari nemulţumire faţă de aceştia.

În ansamblu, rezultatele sugerează o societate profund divizată în evaluarea principalelor instituţii executive, cu diferenţe puternice între grupurile sociale şi electorale.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 11–14 mai 2026, pe un eşantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel naţional. Metoda utilizată a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.