Agenţia de rating Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, menţinând România în categoria statelor recomandate investiţiilor.
„Ratingul României este susținut de apartenența la UE și este asociat cu intrările de capital care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțarea externă. PIB-ul per capita și calitatea guvernanței sunt peste ale altor țări cu rating ‘BBB’. Aceste puncte tari sunt puse în balanță de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, de creșterea ponderii datoriei guvernamentale și a datoriei externe nete în PIB, a inflației ridicate și a politicii interne din ce în ce mai fragmentată și polarizată”, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.
Conform sursei citate, perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice ale României, în urma deficitelor fiscale ridicate, deși în declin, și creșterea rapidă a raportului datorie guvernamentală / PIB. Incertitudinile politic au crescut în urma colapsului Guvernului format din patru partide, în timp ce calea de soluționare rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, dar riscurile semnificative pe termen mediu rămân, în urma dificultăților implementării, a costurilor socio-politice și a considerentelor politice înainta alegerilor parlamentare din 2028.
Fitch estimează că deficitul general guvernamental al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta Guvernului (6%), reflectând execuția mai bună de la începutul anului până în prezent și așteptata creștere a cheltuielilor de capital în semestrul doi. Este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămân printre cele mai ridicate în rândul țărilor cu rating ‘BBB’.
România a rămas fără Guvern în urma colapsului coaliției formate din patru partide, în mai 2026, după 10 luni la putere. În opinia Fitch, aceste evoluții au deschis o potențială perioadă extinsă de riscuri politice, sincronizarea, compoziția și stabilitatea noului Guvern fiind extrem de nesigure, pe fondul diviziunilor profunde între foștii parteneri de coaliție. Dinamicile politice au redus vizibilitatea privind strategia fiscală dincolo de 2026 și au întârziat aprobarea reformelor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor, mai menționează agenția de rating.
Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă dincolo de 2026, cu riscuri de deteriorare semnificative înainta alegerilor parlamentare din 2028, ținând cont de creșterea slabă a României, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală, din cauza costurilor ridicate socio-economice și a incertitudinii politice continue. Fitch estimează că deficitul fiscal se va atenua gradual la 5% din PIB în 2028, presupunând că vor scădea cheltuielile de capital, în urma finalizării RRF și a reindexării modeste a pensiilor și salariilor.
Agenția prognozează că raportul datorie guvernamentală / PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, peste media proiectată de 57,9%, și va continua apoi să crească, deși într-un ritm mai lent. Fitch estimează că excedentul primar care stabilizează datoria se va situa la 0,1% în 2028, implicând că o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB va fi cerută pentru a stabiliza raportul datorie publică / PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, în condițiile în care 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută.
Fitch se așteaptă ca deficitul de cont curent să se atenueze doar gradual, la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% din PIB în 2025, în pofida deficitelor fiscale mai scăzute, dar să rămână mai ridicat decât în rândul țărilor cu rating ‘BBB’. Intrările de capital ar trebui să sprijine rezerve internaționale brute stabile, dar agenția prognozează că acoperirea plăților externe curente prin rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025. Datoria externă netă external va crește gradual spre 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% din PIB în 2025.
„Deficitele gemene mari ale României o fac puternic dependentă de finanțarea externă, lăsând-o expusă modificărilor în încrederea piețelor. Intrările semnificative de fonduri europene au redus necesarul de finanțare externă al pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil ridicate, deoarece deficitul fiscal mai scăzut este contrabalansat de scadențele în creștere ale datoriei externe și intrările proiectate mai reduse de fonduri europene”, se arată în raport.
Fitch se așteaptă ca economia României să se contracte cu 0,6% în 2026 (după o creștere medie de 0,3% în 2024-2026), în pofida finanțărilor mai ridicate din fonduri europene, deoarece scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea slabă a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Agenția prognozează o redresare a PIB-ului spre potențialul său de 2,3% în 2028, sprijinit de îmbunătățirea dinamicilor salariale, și majorarea investițiilor din sectorul privat, compensând parțial reducerea cheltuielilor publice de capital. Creșterea economiei va rămâne sub mediana estimată a grupului de referință, de 2,7%.
Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune pentru ratingul României, consideră Fitch, rata anuală medie a inflație fiind în ultimii ani peste cea a țărilor cu rating ‘BBB’ și mult peste ținta BNR de 2,5% +/-1pp. Fitch estimează o rată medie a inflației de 7,6% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.
În opinia Fitch, factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o acțiune negativă de rating ar fi eșecul implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, care pe termen mediu au ca efect stabilizarea datoriei publice, în urma tensiunilor politice prelungite care împiedică implementarea politicilor. Pe plan extern, dovada efectelor negative la adresa finanțării externe și lichidității, sau asupra stabilității macroeconomice, provocate de tensiunile politice sporite sau deficitele gemene persistent ridicate, ar putea duce la retrogradarea ratingului.
Printre factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la acțiuni pozitive de rating, se află încrederea că progresele solide înregistrate cu consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, ceea ce ar putea duce la o revizuire a perspectivei atribuite ratingului României, de la negativă la stabilă, și reducerea gradului de îndatorare externă și a riscurilor de finanțare externă, în urma îmbunătățirii structurale a deficitului de cont curent, se arată în raport
Toate cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă ‘negativă’ asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria ‘junk’ (nerecomandat pentru investiții n.r.).
Reitingul, de fapt părerea unor cămătari, trebuie să fie bun pînă ce trecem de 100% din PIB datorie. Este încurajare pt bolovani, nicușori, rogobeți, miriuți, toaie…
Ce spunea zilele trecute Laurențiu Ciurel, fost director la Rovinari și CEO, despre Bolojan:
„L-am cunoscut pe domnul Bolojan în 2012. Dânsul a evoluat enorm de atunci, în sensul că, dacă atunci avea o sută de cuvinte în vocabular, acum are două sute. Totuși, și-a dublat vocabularul! Aveai senzația că trebuie să stai cu mâna pe portofel când îl aveai în preajmă. Mă gândeam cum este posibil să se întâmple așa ceva în Oradea. Bine, ne-a și țepuit cu peste 20 de milioane de euro, de aceea am făcut și comparația. Nu ai la ce să te aștepți. Este clar că nu el ia deciziile. Nu poți să-l pui pe domnul Bolojan să ia decizii”.
Minciuni, fraților, cămătăria la nivel european care are un componență și cămătari trimiși politic din Romania(și chiar sunt peste tot trimiși politic din Romania!), continua cu agresivitate! Priviți in jur ce fac cămătarii și raportati-va la nivel european sau global și veți înțelege exact ce se întâmplă!
Imi vine în minte un pamflet a lui Tudor Arghezi intitulat „Cu ce se mângâie un imbecil” , publicat în Adevărul, nr. 16.557, din 8 mai, 1946. Președintele Nicușor Dan se consolează cu faptul că raportul recent al agenției de evaluare Fitch menține ratingul suveran al României la negativ BBB- , fiind la un pas de Junk, desi nu are nici un merit pentru asta.
Dimpotrivă, măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației deficitului bugetar excesiv prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost luate anul trecut, fiind necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
Astfel a fost posibilă adoptatarea cu o întârziere a bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi scăderea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Dar, pentru asta sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta asumată de Guvernul României.
Numai că, în loc să continue rederesarea situaţiei economice a ţării nesăbuința unor lideri politici de la conducerea PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu și cuplul de la Craiova a aruncat România într-o criză guvernamentală fără precedent prin depunerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului din care făceau parte.
Președintele Nicușor Dan nu a făcut nimic pentru evitarea crizei guvernamentale. Ba mai mult, criza politică a fost accentuată de ticăloșia președintelui Nicușor Dan care a provocat o sciziune în PNL prin desemnarea lui Adrian Veștea pe furiș , fără consultarea conducerii partidului drept candidat de premier .
Aceasta a determinat convocarea Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie, 2026, unde a fost stabilită excludrerea din partid a celor care au votat alături de PSD pentru guvernul Veștea. (Vezi: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/conducerea-pnl-a-stabilit-lista-pucistilor-care-vor-fi-dati-afara-din-partid-16-parlamentari-3-sefi-de-cj-si-un-eurodeputat-3828121)
Astfel, președintele Nicușor Dan a devenit „victimă” a propriei sale inepții și după primul an de mandat s-a decredibilizat în așa măsura încât riscă suspendarea din funcție.
(Vezi: https://ziare.com/nicusor-dan/tudorel-toader-suspendare-2024640)