Nicuşor Dan – clarificări printre cuvinte
Preşedintele Nicuşor Dan ieri, joi, 01 octombrie 2026:
“Vreau să îi asigur pe români și pe partenerii noștri că vom păstra direcția pro-occidentală și că vom respecta angajamentele financiare pe care le-am luat”.
În acest angajament românii au fost nominalizaţi primii, ca perdea de fum. Şi, într-un fel, pe logică înversă. Nu vorbesc de românii care l-au ales acum doi ani pe Nicuşor Dan ci de cei de azi, dezamăgiţi şi aurizaţi. Ei nu de astfel de asigurări au nevoie ci de un guvern care să le înţeleagă frustrarea şi să nu-i mai oprime. Adică “fără Bolojan şi, dacă se poate, cu AUR”!
Asigurările preşedintelui, adresate generic “partenerilor noştri”, au fost destinate, de fapt, agenţiei de rating S&P. Pentru a scăpa de retrogradarea la junk negociatorii români au promis nişte lucruri pe care trebuia să le confirme, oficial, preşedintele. Parte din târguială. Altfel, înţelegerea cădea.
Referirea la păstrarea direcţiei pro-occidentale a fost una complementară, ca să nu ni se reproşeze în engleză, franceză ori germană o ignorare a presiunilor venite din arealul tuturor acestor limbi.
Aşadar suveranitatea şi libertatea de decizie au trecut pe planul doi.
Nicuşor Dan nu este nici spontan, nici impulsiv ci dimpotrivă. Reflexiv şi dăunător de ezitant pentru un preşedinte necesar jucător. În cazul de care vorbim, a preferat să pupe conduri decât să intre decisiv în arenă şi să ia taurul de coarne.
Domnia sa ar mai avea, conform unor voci cârcotaşe din anturajul său, nişte dominante de caracter care-i marchează comportamentul: este încăpăţânat şi ranchiunos.
Refuzarea AUR – ului într-o formulă de guvernare, ca şi respingerea din oficiu a alegerilor anticipate sunt erori mari, care îl pot costa scump. Odată că prelungesc letal criza şi apoi că ignoră voinţa unei jumătăţi de ţară.
Nu vrea cu niciun chip să-i dea satisfacţie şi putere instituţională lui George Simion. Aici, cum m-am mai exprimat şi în alte rânduri, sunt de acord că Simion prin ce spune dar şi prin ce face devine pe zi ce trece mai nefrecventabil. Dominat de ambiţia sa nemăsurată de a provoca alegeri anticipate, Simion produce mişcări dintre cele mai bizare de blocare a formării oricărei majorităţi (cum a fost discursul său din Parlament la votul pentru investirea guvernului Mureşan).
Nicuşor Dan nu ar trebui să persiste în respingerea AUR-ului de la guvernare. Ar trebui să nuanţeze, să lase o portiţă deschisă auriştilor, cu condiţia ca Simion să nu primească o poziţie proeminentă.
Eu consider că, în momentul de faţă, stindardul de partid extremist pentru AUR este ţinut sus doar de înneguratul George Simion. Există în acest partid oameni inteligenţi, rezonabili, cu discurs şi comportament absolut onorabile, care ar putea fi integraţi fără probleme într-un guvern de salvare naţională şi care ar performa mult mai eficient pentru ţară decât extremiştii in corpore ai USR-ului.
Autor – conteledesaintgermain.ro
conte ai inceput sa fluturi un steag fals!…este adevarat ca nici mie nu-mi place simion dar la polul opus de cel pe care-l invoci…sa lasam derutele si mascaradele ca lumea se schimba de la o ora la alta…daca ar fi avut o logica elementara infantilul (sau cei care-l papuseaza , ca sunt multe tabere!) ar fi inteles ca simion este cea mai mica problema pentru „proeuropeni” si „prooccidentali” (fie ei si americani!)…el este pregatit de mult (si „fragezit”) ca cei 40% sa nu schimbe sensul brutal…ori tocmai aici este de fapt problema: sensul trebuie inversat!