Trump a semnat la Versailles un acord istoric cu Iranul

Președinții Statelor Unite și Iranului au semnat un acord preliminar de pace menit să pună capăt războiului, document care ar urma să intre imediat în vigoare.

În cadrul înțelegerii sunt prevăzute redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari (224 miliarde de lire sterline) pentru „reconstrucția” Iranului, precum și ridicarea de către Statele Unite a „tuturor tipurilor de sancțiuni” impuse Teheranului.

Totuși, subiectul programului nuclear iranian – principalul motiv invocat de Washington pentru declanșarea conflictului – rămâne deschis negocierilor, într-un interval de 60 de zile, care poate fi prelungit prin acord mutual.

Președintele american Donald Trump, care a semnat documentul în Franța, în timpul summitului G7, a apărat acordul, susținând că acesta ar evita o „catastrofă economică”. El a avertizat însă că Statele Unite ar putea „bombarda masiv” Iranul dacă nu se ajunge la un acord final.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a semnat, la rândul său, documentul miercuri, potrivit confirmărilor oficiale de la Teheran.

Președintele Parlamentului iranian și principal negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat pentru presa de stat că neîncrederea în Statele Unite rămâne ridicată, iar Iranul „are degetul pe trăgaci”.

„Dacă inamicul nu înțelege limbajul logicii, vom reveni la limbajul forței”, a transmis acesta postului public Fars.

Conflictul a izbucnit pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat operațiuni militare împotriva Iranului, soldate, în prima zi, cu eliminarea liderului suprem ayatollah Ali Khamenei și a unor oficiali militari de rang înalt.

De atunci, conflictul s-a extins și a dus la creșterea prețurilor la energie și la reapariția presiunilor inflaționiste, în contextul în care Iranul a restricționat de facto traficul prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece în mod obișnuit aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii.

Trump a declarat jurnaliștilor, în Franța, la stațiunea Evian-les-Bains, că acest plan ar preveni o „depresiune economică globală”. „Nu am vrut să văd o catastrofă economică. Dacă am fi continuat conflictul, asta s-ar fi putut întâmpla”, a spus el.

„De fiecare dată când vorbeam despre pace, bursele urcau spectaculos. Iar când semnalele erau negative, piețele scădeau puternic”, a adăugat fostul președinte american.

După anunțarea acordului, prețul petrolului a scăzut ușor. În primele tranzacții asiatice de joi, țițeiul Brent era în scădere cu aproximativ 1%, la 78,79 dolari pe baril, însă rămânea cu circa 8 dolari peste nivelul de dinaintea conflictului.

Trump a semnat versiunea tipărită a acordului – un memorandum de înțelegere – în timpul unei cine oficiale găzduite de președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Versailles.

Documentul prevede că cele două părți „se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final în maximum 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii prin consimțământ reciproc”.

De asemenea, Iranul confirmă că nu va încerca să dezvolte sau să achiziționeze arme nucleare, aceasta fiind una dintre condițiile principale impuse de Trump încă de la începutul conflictului.

În plus, uraniul îmbogățit al Iranului va fi „diluat” la fața locului, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de control nuclear al ONU. Inițial, Statele Unite solicitau ca materialul nuclear să fie scos complet din țară.

În ceea ce privește Strâmtoarea Hormuz, acordul prevede că, timp de 60 de zile, navele vor putea tranzita fără taxe, deși documentul lasă deschisă posibilitatea introducerii unor tarife ulterior – înainte de conflict neexistând astfel de taxe.

Mohammad Bagher Ghalibaf a declarat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a sugerat că, după expirarea termenului de 60 de zile, Iranul ar putea introduce taxe pentru navele care tranzitează zona.

Deși anterior Trump a amenințat cu distrugerea completă a programului balistic iranian, el a afirmat la summitul G7 că ar putea accepta existența unor astfel de arme dacă și alte state le dețin.

Primul punct al acordului prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.

Totuși, Israelul a transmis că nu intenționează să-și retragă trupele din Liban, iar în aceeași perioadă a lansat atacuri asupra Hezbollah.

Trump și-a exprimat îngrijorarea că acțiunile militare israeliene împotriva Hezbollah ar putea compromite acordul cu Iranul, criticându-l pe premierul Benjamin Netanyahu în cadrul summitului G7. El a spus că Netanyahu este „un om bun”, dar ar avea nevoie de „o abordare mai blândă”.

„Nu trebuie să dărâmi o clădire de fiecare dată când cineva din Hezbollah intră acolo”, ar fi declarat Trump.

După cina de la Versailles, Trump a plecat spre Washington, unde planul de pace a generat reacții critice în Congres, inclusiv din partea unor membri ai propriului partid.

Senatorul republican Bill Cassidy a catalogat acordul drept „cea mai gravă greșeală de politică externă din ultimele decenii”.

Senatorul Ted Cruz a pus la îndoială fondul de 300 de miliarde de dolari destinat Iranului, afirmând că „nu este o idee bună să oferi miliarde unor regimuri teocratice ostile”.

Oficialii americani au precizat ulterior că Statele Unite nu sunt obligate să plătească direct nicio sumă din acest fond și că acesta nu presupune transferuri financiare directe.

Ca exemplu ipotetic, aceștia au explicat că, dacă Iranul „respectă angajamentele”, anumite proiecte energetice ar putea fi realizate de state din Golf, cu acceptul Washingtonului.

Trump a respins informațiile potrivit cărora SUA ar finanța direct Iranul, catalogându-le drept „știri false”, dar a susținut că activele iraniene înghețate în timpul conflictului ar trebui, în cele din urmă, returnate.

Democrații au criticat dur acordul. Senatorul Jeanne Shaheen a declarat că este „un acord foarte slab”, care nu abordează sprijinul Iranului pentru grupări precum Hezbollah și nici programul său de rachete, susținând că înțelegerea nu îndeplinește obiectivele declarate de administrația Trump la începutul conflictului.