Un deceniu de la Colectiv și spitalele de mari arși lipsesc

Un deceniu de la Colectiv și spitalele de mari arși lipsesc

La 1o ani de la incendiul din clubul Colectiv, România nu dispune încă de centre funcționale pentru tratarea marilor arși. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, estimează că primul pacient cu arsuri grave va putea fi tratat în condiții optime în centrul de la Timișoara în perioada februarie-martie 2026.

„Am un sentiment de rușine că în șapte ani aceste proiecte nu au fost începute, deși existau fonduri”, a declarat Rogobete pentru Digi24, referindu-se la întârzierile de la inițierea proiectelor până la lansarea efectivă a construcțiilor în 2022–2023.

Stadiul centrelor în construcție

  • Timișoara, Spitalul „Pius Brînzeu” – început iulie 2023, valoare 311,7 milioane lei, stadiu 85%

  • București, Spitalul „Grigore Alexandrescu” (centru pentru copii) – început septembrie 2023, valoare 487,5 milioane lei, stadiu 45%

  • Târgu Mureș, Spitalul Județean de Urgență – început martie 2024, valoare 396,4 milioane lei, stadiu 70%

Rogobete a precizat că centrul de la Târgu Mureș ar putea fi gata în primăvara anului viitor, iar centrul pentru copii din București este estimat să fie finalizat spre sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027.

Comparativ cu alte țări europene

În timp ce România abia finalizează primele centre, Austria, Italia, Croația și Bulgaria dispun de infrastructură completă pentru tratamentul arsurilor grave, preluând uneori pacienți și din alte țări:

  • Austria tratează anual pacienți din România și alte state, în spitale precum AKH Viena și Graz, fără a fi nevoie să își transfere proprii pacienți.

  • Italia are 17 spitale cu 162 de paturi pentru mari arși, tratând pacienți străini din Ucraina sau Albania.

  • Bulgaria și Croația tratează pacienții în țară și preiau răniți din state vecine.

  • Grecia are patru secții pentru mari arși, însă necesită îmbunătățiri în organizare și dotări, și transferă ocazional pacienți în străinătate.

Necesitatea centrelor în România

În România, aproximativ 10.000 de pacienți ajung anual la camerele de gardă pentru arsuri, iar 4.000 necesită internare. Dintre aceștia, 1.400–1.500 au arsuri severe sau medii, care necesită tratament pe termen lung și recuperare medicală specializată. Numărul de decese provocate de arsuri se ridică la aproximativ 200 anual.

Navigatoarea de pacienți Monica Althamer atrage atenția că cele trei centre nu vor fi suficiente pentru nevoile reale ale țării și subliniază că accidentele cu arsuri grave, inclusiv prin electrocuție sau incendii, continuă să genereze pacienți în stare critică.

Ministrul Rogobete estimează că, odată finalizate, centrele vor reduce necesarul de transfer al pacienților în străinătate cu 95%, și vor scădea presiunea asupra unităților existente, precum Casa Austria din Timișoara sau Bagdasar-Arseni din București.

Istoricul centrelor promise

Primele promisiuni datează din 2014, înaintea incendiului de la Colectiv, când Guvernul aproba construirea a patru centre: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș. În 2020, la „Bagdasar Arseni” a fost inaugurată o unitate funcțională doar pentru arsuri de complexitate medie.

Un centru pentru mari arși de la Spitalul Floreasca, autorizat în 2022, a fost închis în vara acestui an după probleme cu infectarea unei paciente cu Candida auris și este în prezent în renovare pentru a trata doar arsuri de complexitate medie.

Recomanda
Recomanda

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.