Un vaccin pentru prevenirea cancerului pancreatic la persoanele cu risc ridicat s-a dovedit sigur și a generat răspunsuri imune durabile, informează Asociația Americană pentru Cercetarea Cancerului.
Vaccinul care vizează mutațiile comune ale genei KRAS s-a dovedit sigur și a stimulat răspunsuri ale limfocitelor T specifice KRAS la 90% dintre participanții la studiu care prezentau un risc ridicat de a dezvolta adenocarcinom ductal pancreatic (PDAC), conform rezultatelor unui studiu clinic de fază I publicat în *Cancer Discovery*, o revistă a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR).
PDAC este un cancer agresiv, diagnosticat adesea în stadii avansate și asociat cu o rată scăzută de supraviețuire la cinci ani. Aproximativ 10% dintre cazuri sunt legate de o predispoziție ereditară cauzată de mutații patogene în gene specifice de susceptibilitate la cancer, transmise de la părinte la copil. Boala evoluează în timp pornind de la leziuni precursoare, precum neoplazia intraepitelială pancreatică și neoplasmele mucinoase papilare intraductale.
„Persoanele cu risc ridicat, din cauza predispoziției ereditare sau a prezenței unei leziuni pancreatice îngrijorătoare detectate prin metode imagistice, sunt de obicei supuse unei monitorizări pentru a urmări eventualele modificări în timp”, a declarat dr. Neeha Zaidi, profesor asociat de oncologie la Sidney Kimmel Comprehensive Cancer Center din cadrul Universității Johns Hopkins și unul dintre autorii corespondenți ai studiului. „Dacă există o suspiciune suficient de mare privind transformarea în cancer sau dacă se detectează un cancer în stadiu incipient, standardul actual de tratament este rezecția chirurgicală. Totuși, riscul de recidivă ajunge până la 80%, iar multe leziuni precursoare ale cancerului pancreatic sunt microscopice și, prin urmare, nedetectabile prin metode imagistice.”
Echipa de cercetători – din care au făcut parte și autorii principali dr. Elizabeth Jaffee (FAACR), director adjunct al Sidney Kimmel Comprehensive Cancer Center de la Johns Hopkins, și dr. Michael G. Goggins, profesor de patologie, medicină și oncologie, precum și titular al catedrei „Sol Goldman” pentru cercetarea cancerului pancreatic la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins – a considerat că interceptarea dezvoltării cancerului prin metode neinvazive ar putea oferi o strategie eficientă pentru prevenirea PDAC și îmbunătățirea supraviețuirii în rândul persoanelor cu risc ridicat.
„Prevenția și interceptarea salvează vieți și reduc morbiditatea asociată cu dezvoltarea și progresia cancerului. Acest lucru este deosebit de important în cazul cancerelor a căror incidență la vârste tinere este în creștere și pentru care nu dispunem de metode eficiente de depistare precoce”, a afirmat Jaffee.
„O interceptare reușită, care ar putea reduce incidența cancerului pancreatic, ar reprezenta o realizare majoră”, a adăugat Goggins.
Mutațiile genei KRAS reprezintă principalii factori oncogeni în peste 90% din cazurile de adenocarcinom ductal pancreatic (PDAC). Cercetătorii au dezvoltat anterior mKRAS-VAX, un vaccin sintetic cu peptide lungi, disponibil imediat pentru utilizare („off-the-shelf”), care vizează cele mai frecvente șase mutații KRAS întâlnite în PDAC și în majoritatea leziunilor precanceroase pancreatice. În noul studiu, echipa a desfășurat un studiu clinic de fază I pentru a evalua vaccinarea cu mKRAS-VAX la 20 de persoane cu risc ridicat de PDAC, din cauza predispoziției ereditare și a dovezilor radiografice ale unei leziuni pancreatice, de obicei sub forma unui chist de mici dimensiuni.
„Scopul acestui studiu a fost evaluarea siguranței vaccinului și a capacității acestuia de a induce răspunsuri imune durabile”, a declarat Jaffee. Ea a adăugat că studiul s-a bazat pe date preclinice care demonstrau capacitatea unui vaccin care vizează KRAS de a preveni progresia leziunilor precanceroase incipiente într-un model de șoarece modificat genetic pentru a dezvolta cancer pancreatic indus de mutația KRAS.
Participanții la studiu au primit mKRAS-VAX prin injecții subcutanate, urmând o strategie de vaccinare de tip „prime-boost” (doze inițiale urmate de o doză de rapel): dozele inițiale au fost administrate în săptămânile 1, 3 și 5, iar doza de rapel în săptămâna 13. S-au recoltat probe de sânge la diferite intervale de timp și au fost oferite vizite de monitorizare anuală, opționale, pentru supravegherea imunitară pe termen lung.
Rezultatele au arătat că vaccinul a stimulat răspunsuri ale limfocitelor T efectoore și cu memorie centrală, specifice pentru KRAS mutant, la 90% dintre participanți. Aceste răspunsuri au rămas detectabile în sânge timp de până la doi ani după vaccinare. „Acest răspuns de lungă durată este deosebit de important atunci când evaluăm posibilitatea interceptării cancerului, proces care necesită o imunitate persistentă”, a spus Zaidi. „În plus, vaccinul s-a dovedit sigur și bine tolerat, susținând astfel utilizarea sa în studii de mai mare amploare privind interceptarea cancerului.”
După o perioadă mediană de urmărire de 16,5 luni, niciuna dintre persoanele vaccinate nu a dezvoltat cancer. Cercetătorii au evaluat modificările dimensiunii chistului ca obiectiv clinic exploratoriu și au constatat o rată mai mare de reducere sau rezoluție a chistului în rândul persoanelor vaccinate (37,5%), comparativ cu un grup de control nevaccinat, cu caracteristici similare (6,8%).
„În ansamblu, acest studiu reprezintă prima dovadă de concept privind utilizarea vaccinurilor pentru interceptarea cancerului pancreatic la pacienții umani”, a comentat Zaidi. „Această cercetare subliniază necesitatea unor fonduri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea unor strategii capabile să intercepteze și să prevină apariția cancerului la persoanele cu risc ridicat. Sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica cele mai bune abordări privind vaccinarea, cele mai adecvate ținte și momentul ideal pentru administrarea vaccinului”, a concluzionat Jaffee.
Potrivit autorilor, limitările studiului includ dimensiunea redusă a acestuia și faptul că studiul clinic nu a fost conceput pentru a evalua eficacitatea clinică a vaccinului. „Am observat dovezi de stabilitate sau regresie a chisturilor pancreatice, asociate cu inducerea și persistența răspunsurilor celulelor T specifice KRAS”, a declarat Goggins. „Cu toate acestea, sunt necesare studii de mai mare amploare pentru a demonstra că acest efect s-a datorat, într-adevăr, vaccinului.”
„În plus, analiza noastră imunologică s-a limitat la sângele periferic. Un studiu aflat în prezent în etapa de recrutare a pacienților va evalua modificările la nivelul țesutului precanceros, pentru a determina dacă celulele T generate de vaccin sunt capabile să infiltreze leziunile precanceroase, pe lângă faptul că pot fi detectate în sânge”, a adăugat Zaidi.
Studiul a fost finanțat prin granturi acordate de National Cancer Institute, Fundația Lustgarten și un grant de cercetare translațională pentru interceptarea cancerului pancreatic, oferit în comun de Stand Up To Cancer (SU2C) și Fundația Lustgarten (AACR este partenerul științific al SU2C).
Goggins declară că nu există conflicte de interese.
Cercetarea e pe și pentru americani, pe corpul americanilor e valabil sau nu! Cercetarea nu e pe individul român care trăiește de zeci de ani in Romania! Așa că, chiar va rog, dar fiecare face ce crede, atâta timp cât încă nu exista niciun tratament eficient pentru o boala, nu are cum un vaccin sa vindece o asemenea boala crunta! E tot pe baza de cobaizare introdus în România mentalului bolnav de ură viscerală contra vieții în România. Din 2017-2918 s-a hotărât decimarea globală, deocamdată am avut vaccinuri, apoi război psihologic cu teroare permanent, mâncare doar din importuri cancerigene, și iar vaccinuri(fonduri pentru contul unic global) acum e banca financiara militară cu sucursala în Romania aiuritului plantat la Cotroceni, dar tot cont unic se numește. Ia mai marsh in pastele ma-tii de cretini criminali.