Este ziua în care creștini rememorează patimile și răstignirea lui Hristos, evenimente înfricoșătoare pline de mântuire. În Evanghelii se menționează că, după ce a fost biciuit, Pilat sa spălat pe mâini și a emis verdictul. Hristos a dus crucea până la locul execuției, unde brațul orizontal era atașat celui vertical, deja fixat în pământ. Uneori, condamnatului i se oferea un suport pentru picioare, pentru a atenua suferința, prelungind astfel chinul. Pe crucea lui Hristos era inscripționat motivul condamnării: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.
După moarte, trupul a fost revendicat, conform Evangheliilor, de Iosif din Arimateea, ajutat de Nicodim, a îngropat trupul lui Hristos într-o grădină apropiată locului răstignirii.
Moartea lui Hristos depășește moartea fizică Prin despărțirea lui Dumnezeu, moartea a pătruns în lume. Din dragoste pentru umanitate, Fiul lui Dumnezeu a ales să moară și să înfrunte astfel moartea pentru a o învinge, cum spune părintele Dumitru Stăniloae. Hristos a învins moartea datorită naturii sale divine și umanității fără păcat.
Deși moartea naturală nu era destinul Său, Hristos a acceptat-o fără a suferi de boli, dându-și viața de bunăvoie. Moartea Lui generează în noi, dacă nu unim cu El, o nouă stare de a dedica iubirii altruiste, conștientizând legăturile noastre egoiste cu lumea. Această unire ne conferă, de asemenea, puterea de a învinge moartea.
În contrast cu noi, care se supunem morții pasiv, Hristos a întâmpinat-o deliberat pentru a o neutraliza. În cântările pascale scrise de Sfântul Ioan Damaschin, se afirmă victoria asupra morții: „Cinstim distrugerea morții.”
Relatările Evanghelice menționează semne miraculoase la moartea lui Hristos: catapeteasma templului sa sfâșiat, pământul sa cutremurat, iar mulți adormiți au fost înviați.
Înmormântarea Domnului
Pentru a nu lăsa trupurile pe cruce în ziua Paștelui, iudeii i-au cerut lui Pilat să li se zdrobească fluierele picioarelor condamnaților. Aceasta era destinată să grăbească moartea. După ce Pilat și-a dat acordul, soldații au spart fluierele celor doi tâlhari care erau încă vii. Pentru că Hristos părea deja decedat, nu I-au zdrobit oasele, verificând totuși prin împungerea coastelor, din care au curs sânge și apă.
Iosif și Nicodim au îmbălsămat trupul lui Hristos și l-au așezat într-un giulgiu, conform obiceiurilor evreiești. Mormântul îi aparținea lui Iosif și era nouă, după cum menționează Evanghelistul Ioan.
Iudeii au sigilat piatra mormântului sperând să-l uite pe Acela care zăcea acolo, dar nu au putut împiedica nici coborârea la iad, nici Învierea lui Isus și nici răspândirea credinței creștine. Goliciunea mormântului lui Hristos simbolizează și goliciunea viitoare a mormintelor noastre.
Slujba Prohodului
Vinerea Mare este o zi fără liturghisire, fără săvârșirea celor trei Sfinte Liturghii. Principalul ritual este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea sa centrală în biserică. Această tradiție simbolizează coborârea pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Sa pentru înmormântare.
Seara, se oficiază cântarea Prohodului și procesiunea în jurul bisericii cu Sfântul Epitaf, simbolizând trupul Domnului. După ceremonie, Epitaful este plasat pe Sfânta Masă a altarului până la Înălțarea Domnului, reprezentând punerea Lui în mormânt.
În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este cunoscută ca zi de post negru, adică o zi în care credincioșii nu mănâncă și nu beau decât apă, în semn de doliu pentru răstignirea Mântuitorului. Postul negru este ținut pe toată durata zilei de Vinerea Mare, de dimineața până după slujba Prohodului.
Ce nu se face în Vinerea Mare
În popor există numeroase obiceiuri și restricții în această zi tristă pentru creștini. Acestea variază, în funcție de zona geografică.
Nu se folosesc urzici și oțet. Conform credințelor populare, nu este bine să se consume urzici sau oțet, deoarece Iisus a fost bătut cu urzici și i s-au udat buzele cu oțet în timpul răstignirii.
Nu se muncește la câmp sau în gospodărie.
Dintre pregătirile pentru Paște, doar se coc cozonacul și Pasca
Aceste tradiții locale provin mai mult din obiceiurile decât din rânduiala bisericească oficială, iar accentul bisericesc este pus pe post și rugăciune în această zi.
Alte tradiții în Vinerea Mare
Vorbele din popor spun că dacă plouă în Vinerea Mare este semn bun și că pământul va fi bogat și rodul mai bun. Un alt crez legat de apă este că cei care se scufundă, în această zi, de trei ori în apă rece vor fi sănătoși tot anul.
Aprinderea lumânărilor la morminte. După slujba Prohodului, credincioșii merg la cimitir pentru a aprinde lumânări în memoria celor care nu mai sunt fizic printre noi.
Procesiuni cu Sfântul Epitaf. După Denia Prohodului, soborul înconjoară biserica de trei ori cu Epitaf, urmat de credincioși.
Surse: Romulus Antonescu – Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, ed. digitală 2016; Anuarului Arhivei de Folclor.
