Zeci de organizații cer Dianei Buzoianu protecție totală pentru Râul Jiu

Zeci de organizații civice și de mediu, reunite sub umbrela Coaliției Implicate a Jiului, precum și alte grupuri locale din județele Hunedoara, Gorj și Dolj, au transmis ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, o scrisoare deschisă prin care solicită instituirea unui regim de protecție strict pentru Râul Jiu, pe sectorul în care traversează Parcul Național Defileul Jiului. România Curată s-a alăturat acestui demers, accentuând importanța protejării unui curs de apă montan vital pentru biodiversitate, comunități locale și patrimoniul natural al României.

Scrisoarea survine în contextul dezbaterii publice organizate săptămâna trecută la sediul Ministerului Mediului, în cadrul căreia au fost prezentate observațiile autorității centrale de mediu, ale administrației parcului național asigurată de Romsilva, ale comunităților locale din Valea Jiului, ale organizațiilor de mediu și ale Hidroelectrica, compania care intenționează implementarea proiectului hidroenergetic Bumbești–Livezeni. Dezbaterea a adus în prim-plan tensiunile dintre obiectivele de conservare a parcului național și interesele economice legate de proiectele hidroenergetice.

Solicitările organizațiilor civice

Organizațiile semnatare au formulat un set clar de solicitări adresate ministrului Mediului:

1. Eliminarea excepțiilor din planul de management:
   Semnatarii cer eliminarea referinței „cu excepțiile prevăzute de lege” din prevederea „interzicerea realizării de noi amenajări hidrotehnice, cu excepțiile prevăzute de lege”. În opinia organizațiilor, această formulare ar permite interpretări care ar putea favoriza construcțiile hidrotehnice în zone protejate.

2. Instituirea unui regim strict de protecție pentru albia minoră a Râului Jiu:
   Organizațiile consideră că doar un regim strict poate asigura conservarea ecosistemului și a valorilor naturale ale Parcului Național Defileul Jiului.

3. Transparență și acces la documentație:
   Solicită punerea la dispoziția publicului a întregii documentații care a stat la baza elaborării Planului de Management, inclusiv amenajamente silvice și hărți în format clar și detaliat.

4. Refacerea Planului de Management:
   Planul trebuie revizuit pentru includerea observațiilor comunităților și a organizațiilor de mediu, corectarea deficiențelor din datele inițiale, eliminarea excepțiilor referitoare la acordul de mediu contestat și publicarea hărților în format GIS/kmz, urmată de consultarea publică a planului revizuit timp de 30 de zile.

5. Aplicarea integrală a procedurilor SEA și AA:
   Având în vedere impactul potențial asupra speciilor și habitatelor protejate, Planul de Management trebuie supus evaluării strategice de mediu (SEA) și evaluării adecvate (AA), pentru a respecta legislația națională și europeană în materie de protecție a mediului și conservare a biodiversității.

De ce este important Râul Jiu

Râul Jiu reprezintă unul dintre ultimele cursuri de apă montane nefragmentate din România și este un simbol al identității ecologice și culturale a comunităților din Valea Jiului. Generații întregi au crescut pe malurile sale, legătura oamenilor cu natura și cu comunitatea fiind modelată de prezența unui râu viu și liber.

Parcul Național Defileul Jiului s-a constituit tocmai pentru protejarea acestui curs de apă și a ecosistemelor asociate. Construirea de hidrocentrale în acest sector ar provoca daune ireversibile: reducerea debitului natural, distrugerea habitatelor valoroase, afectarea turismului și recreerii, pierderi în biodiversitate și compromiterea potențialului de absorbție a fondurilor europene pentru tranziție justă și dezvoltare durabilă.

Controversele proiectului hidroenergetic Bumbești–Livezeni

Proiectul Hidroelectrica a primit acord de mediu doar pentru aproximativ 20% din lucrări, restul fiind executat în baza unor autorizații de construire declarate ilegale definitiv de instanțe. În ciuda acestui fapt, acordul de mediu emis cu titlul „pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune” a fost invocat pentru a acoperi ilegalitățile existente și a facilita continuarea lucrărilor fără reevaluare completă.

Bankwatch România a atacat acordul de mediu în instanță, solicitând suspendarea și reevaluarea acestuia. Organizațiile semnatare avertizează că adoptarea Planului de Management fără instituirea unui regim strict de protecție pentru Râul Jiu ar putea fi folosită de Hidroelectrica pentru a legitima lucrările deja realizate ilegal, în cadrul procesului pe fond.

Aspecte juridice și de mediu semnalate

1. Fragmentarea proiectului („salami slicing”):
   Emiterea unui acord de mediu doar pentru „restul lucrărilor rămase” contravine Directivei 2011/92/UE și jurisprudenței Curții de Justiție a UE (ex. cauza C-392/96), care impune evaluarea întregului proiect.

2. Proiecte începute ilegal:
   Conform Legii 292/2018, lucrările executate fără autorizație legală nu pot fi ulterior legalizate prin noi acte sau includerea lor în planuri de management.

3. Evaluarea integrată a planului:
   Planul actual nu respectă prevederile HG 1076/2004 privind evaluarea integrată pentru planurile care se suprapun cu situri Natura 2000.

4. Date inexacte și neclare:
   Planul preia date din amenajamente silvice fără verificarea științifică a acestora, iar hărțile supuse consultării publice sunt greu de analizat, cu limite de zonare internă contradictorii sau neclare.

5. Necesitatea zonelor de non-intervenție:
   Organizațiile solicită includerea pădurilor seculare și mature în zona de protecție strictă, independent de amenajamentele silvice existente.

Impactul social și cultural

Râul Jiu și Defileul Jiului nu sunt doar valori naturale, ci și simboluri ale identității culturale și sociale a comunităților locale. Proiectele hidroenergetice distructive ar afecta comunitățile, turismul local și potențialul de dezvoltare durabilă, amenințând legătura oamenilor cu mediul natural și patrimoniul local.

Prin Coaliția Implicată a Jiului, comunitățile din Hunedoara, Gorj și Dolj cooperează pentru dezvoltarea economică, socială și culturală durabilă a regiunii, susțin tranziția justă și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Implicarea organizațiilor civice la nivel național reflectă valoarea strategică a Râului Jiu și a parcului național pentru România.

Semnatarii scrisorii

Scrisoarea a fost semnată de Coaliția Implicată a Jiului (30 organizații din județele Hunedoara, Gorj și Dolj), Coaliția Valea Jiului Implicată (28 organizații), Valea Jiului Society, Urban Lab Valea Jiului, Eco Civica Gorj, Asociația pentru Educație și Cultură Eminens, Asociația Altitudine, Fundația Eco-Civica, Federația Coaliția Natura 2000, Asociația Ecolegal, Bankwatch România și filiala Cluj, Agent Green, Corupția Ucide, România Curată și Asociația Declic.