Zelenski a fost nevoit să facă un compromis

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a confruntat joi cu unul dintre cele mai puternice valuri de contestare de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022, după ce decizia de a-l demite pe ministrul Apărării a declanșat reacții dure atât în rândul opiniei publice, cât și al clasei politice, scrie FT.

Demiterea lui Mihailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, la doar șase luni de la numirea în funcție, a provocat proteste în mai multe orașe din Ucraina și a dus la demisia unui comandant de rang înalt din cadrul Forțelor Aeriene.

Pe parcursul zilei de joi, Zelenski a avut mai multe consultări cu șeful său de cabinet, fostul director al serviciului de informații militare, Kirilo Budanov, în încercarea de a găsi o soluție pentru depășirea crizei, potrivit unor surse din anturajul președintelui.

După ce parlamentarii au semnalat că partidul prezidențial nu dispune de suficiente voturi pentru confirmarea candidatului preferat al lui Zelenski la conducerea Ministerului Apărării, Ihor Klimenko, fost ministru de Interne, șeful statului a fost nevoit să facă un compromis. În locul acestuia, l-a propus pe Evgheni Hmara, actualul șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Într-o conferință de presă susținută joi, Fedorov a declarat că a refuzat oferta de a rămâne consilier prezidențial și a susținut că demiterea sa este rezultatul unui conflict de putere cu comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, pe fondul încercărilor sale de a moderniza Ministerul Apărării.

Potrivit lui Fedorov, atât el, cât și Sîrski i-au cerut lui Zelenski să îl demită pe celălalt. Președintele ar fi refuzat inițial ambele solicitări, însă în cele din urmă a cedat în urma unui „ultimatum” primit din partea comandantului armatei.

Numit în funcție abia în luna ianuarie, Fedorov este considerat unul dintre artizanii accelerării achizițiilor de armament și ai extinderii producției de drone într-un minister cunoscut pentru lipsa de transparență. Strategia Ucrainei de utilizare pe scară largă a dronelor produse în masă este considerată un factor important în încetinirea avansului trupelor ruse în ultimele luni.

Demiterea sa a scos la iveală tensiuni rare atât în interiorul armatei, cât și în majoritatea parlamentară care, până acum, l-a susținut aproape necondiționat pe Zelenski și a aprobat fără dificultăți propunerile acestuia pentru Guvern.

Un adjunct al comandantului Forțelor Aeriene și-a prezentat demisia în semn de protest, afirmând că înlăturarea lui Fedorov va produce „un rău major capacității de apărare a țării”. Totodată, un deputat din partidul lui Zelenski și-a anunțat retragerea și a apărut public alături de fostul ministru pentru a-și exprima sprijinul. Parlamentari din partidul de guvernământ au descris atmosfera din legislativ drept „explozivă”.

Mii de persoane s-au adunat în fața sediului Administrației Prezidențiale din Kiev, purtând pancarte prin care cereau menținerea lui Fedorov în funcție și scandând numele acestuia, dar și lozinci precum „Nu suntem naivi!” și „Rușine!”.

„Asta se întâmplă atunci când le iei oamenilor speranța”, a declarat Oksana, o activistă prezentă la protest.

Manifestațiile au loc la aproape un an după ce Zelenski a încercat să limiteze independența instituțiilor anticorupție din Ucraina și să le subordoneze procurorului general numit de el. Deși Parlamentul aprobase inițial legislația, autoritățile au fost nevoite să renunțe rapid la măsură în urma reacției puternice a societății.

Dacă în urmă cu un an o mare parte din criticile publice îl vizau pe fostul șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak, care și-a dat demisia în noiembrie, de această dată presiunea se îndreaptă direct asupra lui Zelenski.

În una dintre cele mai dure critici publice formulate la adresa președintelui de către un oficial de rang înalt în timpul războiului, Fedorov a afirmat că protestele nu sunt organizate în sprijinul său personal.

„Oamenii au ieșit în stradă pentru că, exact în momentul în care Ucraina începuse să preia inițiativa pe câmpul de luptă și în spațiul aerian, această direcție a fost abandonată. Ucrainenii simt când deciziile nu mai sunt luate în baza valorilor pe care se întemeiază această țară”, a declarat fostul ministru.

Referindu-se la comandantul armatei, Fedorov a adăugat: „Toate inițiativele noastre au fost blocate. Sîrski nu este dispus să discute deschis problemele existente. În loc să caute modalități inovatoare de a învinge Rusia, a găsit o cale de a diviza țara.”

Sîrski nu a răspuns direct acuzațiilor, limitându-se la un mesaj public în care i-a urat lui Fedorov succes și și-a exprimat speranța că acesta va continua să facă parte din „Echipa Ucraina”.

Reprezentanți ai industriei de apărare, oficiali guvernamentali și parlamentari din partidul prezidențial au afirmat, unii chiar public, că Fedorov devenise un obstacol pentru grupurile de interese care urmăreau să profite de bugetul uriaș alocat apărării în timpul războiului.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer, aflat în vizită la Kiev, Zelenski a declarat că este „convins” că Fedorov va rămâne în echipa sa și că vor discuta ulterior despre noul său rol. Totodată, președintele a subliniat că își dorește „unitate” între conducerea armatei și cea a Ministerului Apărării.

Noul candidat al lui Zelenski pentru funcția de ministru al Apărării, Evgheni Hmara, conduce interimar SBU din luna ianuarie. Anterior, acesta a comandat unitatea de operațiuni speciale „Alfa”, implicată în atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia.

Zelenski a precizat că Hmara, general-maior aflat încă în serviciul militar și care va exercita interimar atribuțiile de ministru până la trecerea oficială în rezervă, a acumulat „o experiență vastă și, din multe puncte de vedere, fără precedent în operațiuni militare bazate pe tehnologii moderne”. Potrivit președintelui, tocmai în această direcție trebuie concentrate eforturile de apărare ale Ucrainei în actualul conflict.

Joi după-amiază, Parlamentul a aprobat noul Cabinet, cu excepția portofoliilor Apărării și Afacerilor Externe, în cadrul celei de-a treia remanieri guvernamentale realizate de Zelenski în decurs de un an, în încercarea de a revitaliza executivul în contextul războiului.

Printre noile numiri se află și Sergii Korețki, desemnat prim-ministru. Fost director executiv al companiei de stat Naftogaz, acesta este considerat un manager performant, căruia i se atribuie un rol important în asigurarea rezilienței energetice a Ucrainei în timpul iernii trecute. Zelenski i-a încredințat misiunea de a repeta această performanță și în sezonul rece care urmează.