Ziua Organizației Națiunilor Unite

Ziua Organizației Națiunilor Unite

La 24 octombrie 1945, Carta Organizației Națiunilor Unite a intrat oficial în vigoare, după ratificarea de către cele cinci puteri permanente ale viitorului Consiliu de Securitate (SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și China) și majoritatea statelor semnatare. Documentul fusese semnat inițial la 26 iunie 1945, la San Francisco, în urma conferinței internaționale dedicate noii structuri postbelice. Ziua ONU este dedicată informării publicului larg cu privire la obiectivele și realizările organizației, precum și obținerii de sprijin pentru misiunea, acea de a promova pacea și cooperarea la nivel global.

Inițial, Carta ONU a fost semnată de 50 de țări la Conferința de la San Francisco, pe 26 iunie 1945. Polonia, care nu a fost reprezentată la conferință, a semnat-o mai târziu, pe 15 octombrie 1945, devenind astfel al 51-lea stat membru fondator.
România nu se afla printre țările fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite, care au semnat Carta ONU în 1945. Din cauza trecutului său de aliat al Puterilor Axei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, chiar dacă a schimbat tabăra și s-a alăturat Aliaților în august 1944, a fost considerată o țară învinsă. Așa că cererea de aderare a României a fost blocată timp de un deceniu.
Aderarea României la ONU a fost împiedicată în principal de Uniunea Sovietică. Deși România și-a exprimat oficial dorința de a adera încă din 1946, cererea sa a fost respinsă de mai multe ori. România a devenit membru al ONU abia pe 14 decembrie 1955, odată cu alte 15 state, în urma adoptării unei rezoluții a Adunării Generale.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) are șase organe principale și o rețea amplă de agenții, programe și fonduri specializate, care împreună formează Sistemul Națiunilor Unite.
Cele șase organe principale ale ONU: Adunarea Generală: Forumul principal de dezbateri și elaborare de politici, în care sunt reprezentate toate cele 193 de state membre. Sediul său este la New York; Consiliul de Securitate: Are responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale. Sediul său se află la New York; Consiliul Economic și Social (ECOSOC): Coordonează activitățile economice și sociale ale sistemului ONU. Sediul său este la New York.
Secretariatul: Asigură administrarea zilnică a ONU și este condus de Secretarul General. Sediul său principal este la New York; Curtea Internațională de Justiție (CIJ): Organul judiciar principal al ONU, cu sediul la Palatul Păcii din Haga, Țările de Jos. Este singurul organ principal al ONU care nu se află în New York; Consiliul de Tutelă: Un organ principal care și-a suspendat operațiunile în 1994, după ce ultimul teritoriu sub tutelă a obținut independența.
Pe lângă organele principale, Sistemul Națiunilor Unite include zeci de agenții, fonduri și programe, cu sedii în diverse orașe din lume, printre care: UNICEF (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii), cu sediul la New York; PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), cu sediul la New York; PAM (Programul Alimentar Mondial), cu sediul la Roma, Italia; OMS (Organizația Mondială a Sănătății), cu sediul la Geneva, Elveția; UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), cu sediul la Paris, Franța; FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), cu sediul la Roma, Italia; OIM (Organizația Internațională a Muncii), cu sediul la Geneva, Elveția; FMI (Fondul Monetar Internațional), cu sediul la Washington, D.C., SUA.
Banca Mondială, cu sediul la Washington, D.C., SUA
ONU a fost creată pentru prevenirea conflictelor, cooperare internațională și protejarea păcii, înlocuind Liga Națiunilor, care eșuase înainte de și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Primele organisme funcționale au inclus Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Secretariatul și Curtea Internațională de Justiție. În deceniile următoare, organizația a devenit principala platformă diplomatică globală.

Recomanda
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.